Nebbiolo are, in general, reputatia unui soi capabil sa dea nastere la vinuri de buna calitate. Insa, ca si fratele lui, poate si mai celebru, Sangiovese, el este folosit si pentru creearea de vinuri ceva mai populare.
Un astfel de vin, adica unul fara prea multe ocolisuri si fara mesaje ascunse, este si vinul despre care va vorbesc astazi.
Culoarea este slaba ca intensitate, adica cam ca un Pinot, ca sa fie mai pe limbajul universal al utilizatorilor de tirbusoane. Nasul e putin cam obraznic si naste semne de intrebare ce isi cauta raspunsuri printre cuvinte precum eucalipt, menta, etc. Cauza acestor intrebari o vom afla odata ce gustam vinul. Cele 14 grade alcoolice sunt usor neintegrate si fac ca cetosul nostru sa para putin dezechilibrat. Daca nu ne pierdem rabdarea vom simti si o usoara adiere de zmeure si un usor iz floral asezat peste corpul subtirel, feciorelnic. (70 puncte)
Adica un fel de Babeasca Neagra de maxim 1 an (ca sa evit sa scriu babeasca …tanara) 🙂
Mihai,
Eu, pana acum, cred ca am baut doar o Babeasca mai buna ca vinisorul asta, ceea ce nu poate fi o lauda pentru soiul romanesc.