Category Archives: img

Kendall Jackson: Gustul Californiei

Evenimentele pe teme viticole se tin lant in ultima vreme. Exista saptamani cand au loc 3-4 astfel de intalniri si exista chiar zile cand iubitorii de vin din Bucuresti se vad nevoiti sa aleaga intre doua sau mai multe astfel de adunari.

Asa s-a intamplat si saptamana trecuta cand, eu unul, am hotarat ca nu trebuie sa ratez degustarea de vinuri Kendall-Jackson de la Hilton Athenee Palace, degustare organizata de importatorul Lerida International.

Am facut aceasta alegere pentru ca mai incercasem o parte din vinurile producatorului californian si stiam ce povesti stiu ele sa spuna.

O sa incep de aceasta data cu unele concluzii si am sa continui abia apoi cu vinurile pe care le-am incercat si care m-au facut sa ajung la acestea. Varianta scurta ar fi ca vinurile au fost bune. Varianta ceva mai elaborata este aceea ca produsele Kandell-Jackson urmeaza un tipar al vinurilor corpolente, chiar si in cazul celor albe (lucru pe care il remarcasem deja si aici). Un alt aspect, pe care il stiam, dar  pe care l-am redescoperit cu aceasta ocazie, este acela ca acest producator renunta de buna voie la notiunea de terroir, vinurile lui fiind obtinute din combinarea de struguri din areale diferite pentru a obtine satisfactie gustativa maxima, bogatie de arome si corp, dand astfel nastere unor vinuri moderne dar fara a insemna ca sunt  si vinuri superficiale. Singurul lucru pe care il am de reprosat acestui eveniment a fost faptul ca inca dinainte de inceperea degustarii au fost invitati care au dorit sa isi faca remarcata prezenta prin aprinderea unor trabucuri.

Vinurile prezentate au fost urmatoarele:

Vintner’s Reserve Sauvignon Blanc 2010: Un vin proaspat, verde, dar si corpolent, note de para, are o usoara mineralitate pe final – 85 puncte.

Vintner’s Reserve Chardonnay 2010: Culoare aurie, ceva mai discret in nas, isi dezvaluie pe deplin latura untoasa in gust – 83 puncte

Vintner’s Reserve Pinot Noir 2008: Desi am auzit si alte pareri, eu l-am gasit destul de tipic, cel putin la capitolul culoare si nas; tanini atletici; note afumate; un vin pe care l-am gasit foarte interesant – 88 puncte

Vintner’s Reserve Merlot 2008: poate cea mai fructoasa prezenta a serii; nas elegant; final relativ scurt – 85 puncte

Vintner’s Reserve Syrah 2007: corpolent prin structura, dar tandru prin arome, impresioneaza prin forta si lungimea aromelor si prin structura matasoasa (88-89 puncte)

Vintner’s Reserve Cabernet Sauvignon 2007: Usor lipsit de tipicitate, ia figura unui vin mai degraba cuminte; catifelat; final usor vanilat. (86-87 puncte)

Credit foto: Vinul din Cluj

Marele amar (Degustare de grup)

De ce marele amar? Pentru ca astfel s-ar traduce Amarone, denumirea unuia din cele mai interesante vinuri italiene, in limba romana. Poate ar fi bine totusi sa pomenesc, inainte de a trece la treaba, si ca vinul despre care vorbim, in ciuda numelui pe care il poarta nu e deloc amar, ba chiar din contra. De unde i se trage totusi acest nume? Foarte simplu, in regiunea Valpolicella, acolo unde este el produs, se mai fabrica un alt vin, poate la fel de celebru, care este insa un vin dulce – Recioto. Pentru a nu fi confundat cu acesta, italienii l-au numit pe cel cu un continut de zahar mai scazut si despre care vorbim astazi, ca fiind  amar. De ce mare? Voi incerca sa va conving ca merita pe deplin acest atribut vorbindu-va pur si simplu despre cateva exemplare din acest vin.

De la soiurile utilizate si pana la metoda de vinificatie, despre Amarone exista o sumedenie de lucruri de discutat. Am sa evit totusi sa ma lansez intr-o discutie generalista despre acest mare vin al Italiei si am sa trec direct la exemplarele ce au intrat in meciul amical (era sa-i zic competitie) de miercurea trecuta de la Ginger.

Si pentru ca ordinea preferintelor mele a coincis cu cea a celorlalti participanti (mai exact cu media obinuta), n-am sa mai insist nici asupra acesteia ci am sa va transcriu gandurile de pe fisele de degustare pe pagina alba a blogului. Atentie insa, ordinea de mai jos este cea a degustarii si nu cea a punctajelor.

Ca’ dei Ronchi Amarone della Valpolicella 2008 (alc. 15%): Nas puternic, bogat in arome de visina, cirese negre, pruna coapta si smochina; gura este un exemplu de echilibru intr forta si catifelare; poate ca nu are urma dulceaga specifica acestui tip de vin, dar nu duce lipsa de specificitate; are insa cu siguranta o evolutie foarte frumoasa in pahar; naste izuri de cozonac si macese; final lung. (89 puncte)

Nicolis Amarone della Valpolicella 2004 (alc. 15%): caramiziu intens; inca din nas se ivesc tonuri domoale cu trimiteri catre ciocolata si caramel; gura e frumos rotunjita; aromele de dulceata de cirese si cacao formeaza o masa densa si catifelata. (91 puncte)

Masi Costasera Amarone della Valpolicella 2006 (alc. 15%): Rubiniu intens; nasul e o idee mai condimentat caci te trimite cu gandul la piper si la chimen in primul rand; razbat izuri de coacaze si goji; taninii fermi il fac sa para inca foarte tanar. (87 puncte)

Rugola Fabiano Amarone della Valpolicella 2002 (alc. 14.5%): defect

Fabiano Amarone della Valpolicella 2007 (alc. 15%): Nas intrigant ce emana parfumuri de tus si afine coapte; un vin inca tanar ce are forta unui boxeur, cu tanini amplii; aciditate ridicata. (86 puncte)

Fluturi la ambasada

Saptamana trecuta am fost invitat de catre cei de la Cramele Halewood sa particip la lansarea noilor vinuri produse de catre ei in colaborare cu italienii de la Antinori. Evenimentul a avut loc la resedinta Excelentei Sale Dl. Martin Harris, ambasador al Marii Britanii la Bucuresti si s-a bucurat de prezenta atat a reprezentantilor Halewood cat si a Marchizului Piero Antinori in persoana, Presedintele Antionori Italia. Lansarea a avut loc in locatia mai devreme mentionata tocmai pentru a marca in acest fel faptul ca vinurile sunt rezultatul fericit al colborarii intre Romania, Italia si Marea Britanie, stiindu-se faptul ca Halewood este atat detinatorul a 400 de hectare de vie in Romania, dar si cel mai mare producator si distribuitor independent de vinuri si bauturi alcoolice din Albion.

Trecand peste peste atmosfera distinsa si cuvintele frumoase despre Romania spuse de amfitrionii intalnirii, tin sa remarc inainte sa va prezint vinurile incercate faptul ca, in ciuda faptului ca este tot mai la moda pe meleagurile noastre sa se lanseze vinuri super-premium (cel putin dupa nume si intentie), vinurile Vitis Metamorfosis nu incerca sa profite nici de numele Antinori si nici de experienta locala a Halewood si se pozitioneaza pe un palier de pret interesant si usor abordabil.

Haideti asadar sa trecem la vinuri.

Fluturi si Farfale Sauvignon Blanc  2011:  in nas se simt notele florale; gura este dominata de tonurile verzi (ardei verde si ierburi proaspat taiate); aciditate ridicata. (77 puncte)Fluturi si Farfale Feteasca Regala 2011: In nas e docil dar si foarte prietenos; in gura se dezvolta trimitandu-te cu gandul spre para si lamaie; un vin proaspat si curat. (78 puncte)Fluturi si Farfale Merlot 2011: Culoarea e stralucitoare, iar mirosul e plin de atingeri de capsuna si alte fructe rosii de padure; in gura imbraca o roba usor vegetala. (77 puncte)Fluturi si Farfale Cabernet Sauvignon 2011: Usor sangvinic in nas; se bea cu lejeritate in ciuda tinutei mai serioase din gust. (80 puncte)Vitis Metamorfosis Merlot 2010: Nas elegant, se simte din plin avantajul dat de anul in plus petrecut in sticla; amesteca tonuri de prune, menta, parca si un discret iz de piele. (82-83 puncte)Vitis Metamorfosis Feteasca Neagra 2011: Bland si domol in nas, isi pastreaza cumintenia si in gura; finalul devine usor picant, dar per ansamblu un vin usor inexpresiv; tind sa dau vina si pe imbutelierea recenta pe care a suportat-o. (78 puncte)

Vitis Metamorfosis Sauvignon Blanc Feteasca Alba 2011: Nas sprinten; degaja iluzii florale si izuri discrete de lychee; echilibrat per ansamblu; o idee mai dulceag pe final. (81 puncte)Cantus Primus Cabrenet Sauvignon 2008: Nas bogat in tonuri de fructe supracoapte, in prim-plan sesizam murele si afinele; tanini se simt fermi sub izurile de nuca prajita, scortisoara si umbrele vegetale ce se aprind spre final; lemn bine integrat. (86 puncte)

Degustare Aprilie: Seara cand … Tempranillo s-a oprit in loc

Cred ca dintre toti participantii de la degustarile de la Ginger a grupului de iubitori de vin din care fac si eu parte, eu sunt cel mai bucuros cand incercam teme noi. Am fost asadar fericit cand am aflat sa degustarea urmatoare (care acum e deja trecuta) avea sa fie dedicata soiului Tempranillo. Mai avusesem episoade dedicate vinurilor spaniole, bun prilej de intalnire cu acest soi, dar niciodata nu ne indreptasem atentia exclusiv asupra acestuia. Acum, la drept vorbind, nici de data aceasta intalnirea nu s-a bazat 100% pe acesta varietate, dar in orice caz, el a fost in centrul atentiei noastre.

Ca sa va spun si doua vorbe despre Tempranillo la modul general, trebuie sa incep prin a va spune ca e soiul emblema al Spaniei. El este o varietate de struguri cu coacere precoce si da cele mai remarcabile rezultate in Rioja, Navarra sau Ribera del Duero, dar mai poate fi intalnit si in alte teritorii precum nordul Portugaliei sau Argentina.

In degustarea noastra dedicata lui, Tempranillo s-a prezentat in mai toate starile posibile, adica in stare pura sau cupajat cu alte soiuri, venit fie din patria lui, fie de peste mari si tari si a incercat tot posibilul sa ne faca pe plac.

Ce vinuri am incercat? Iata-le in ordinea intrarii lor in scena:

Mano a Mano 2008 Tempranillo, Tierre de Castilla

Protos Crianza 2008, Ribera del Duero

Ermita del Conde 2008, Castillia y Leon 95% Tempranillo + 5% Merlot

Q Zuccardi 2007, Mendoza

Lealtanza Reserva 2005, Rioja

Hertat Vall-Ventos 2004 Tempranillo, Penedes

Senorio de los Llanos 2003 Tempranillo, Valdepenas

Baron de Ley Gran Reserva 2001, Rioja

Si iata-le si in ordinea lor de la sfarsitul examenului dat:

Apropo, despre alte vinuri spaniole puteti citi aici.

Liliac: Vinuri cu parfum de Transilvania

Va anuntam inca din articolul precedent ca am participat recent la lansarea bucuresteana a vinurilor Liliac, vinuri ce isi propun readucerea regiunii Lechinta in atentia iubitorilor de vin din Romania.

Si pentru ca am adus aminte de regiune, trebuie sa incep prin a va spune ca, vinurile Liliac, marca a AMB Wine Company, provin din vii ce se gasesc in doua judete diferite, Bistrita Nasaud si Mures si ca acestea ocupa in acest moment o suprafata de 38 de hectare.

Evenimentul a alternat prezentarea catorva vinuri cu momente artistice si a avut ca invitat principal pe oenologul tinerei crame Willi Opitz, care a dovedit ca, pe langa experienta sa vasta in ale vinului, este si un maestru al animarii publicului, acesta fiind poate singurul din cei ce au luat cuvantul care a reusit sa faca fata, de la un capat la altul, publicului nerabdator sa incerce noile vinuri.

In ceea ce priveste vinurile, am sa va spun ca am fost primiti cu un pahar de Rose, obtinut din Merlot, am continuat cu 3 vinuri albe (o Feteasca regala, o Feteasca Alba si un Sauvignon Blanc), a urmat apoi un cupaj rosu de Feteasca Neagra si Merlot si am incheiat cu un vin de desert – Nectar de Transilvania. Toate vinurile prezentate au fost din recolta 2011.

Concluziile cu care am ramas dupa aceasta intalnire sunt acelea ca viitorul zonei pare a fi unul bun si ca Liliacul nostru va prinde incet incet aripi. Cred ca pentru inceput vinurile s-au prezentat rezonabil, fetestile albe au fost discrete, dar cu valente reale de a deveni vinuri icon ale zonei atunci cand Willi Opitz isi va forma mana cu aceste soiuri, probabil aproape necunoscute pentru el pana mai ieri. Remarcatul meu din seara lansarii ramana Sauvignon-ul Blanc, capapil sa smulga un zambet fin chiar si ultrasilor, mai ales daca acestia sunt adepti ai lumii noi.

M-am intalnit acolo si au scris despre eveniment si Chinezu dar si Victor Kapra.