Toamna se numara bloggerii de vin (la Recas)

Dupa episodul trecut despre care va povesteam ca mi-a produs bucuria intalnirii cu oameni pe care ii cunoscusem doar online, a venit invitatia celor de la Recas, prilej cu care nu numai ca am vizitat locurile de aici si m-am revazut cu proaspetele cunostinte, dar am intrat in contact si cu entuziastii din grupul Vestik al iubitorulor de vin despre care citisem pe blogul

Pivnicerului.

Treziti cu noaptea-n cap, ne-am luat zborul spre Timisoara, unde am fost asteptati de gazda noastra, Philip Cox si am pornit intr-un maraton de imagini, povesti si binenteles, gusturi.

Am gasit Crama Recas in bataia soarelui diminetii mai frumoasa decat mi-o inchipuiam, am vizitat cateva din viile de aici, am baut buna parte din vinurile producatorului banatean, dar si cateva din vinurile importate de cei de aici. Lista degustarii a fost impresionanta, am avut parte de trei reprize, prima dedicata vinurilor entry-level, a doua numelor grele produse aici, iar ultima, vinurilor de import care au incheiat cat se poate de bine mica noastra excursie de pe malurile Begai si doar teama de a nu va plictisi ma face sa nu va povestesc prea multe despre vinurile din ea. Am sa mentionez totusi ca printre vinurile incercate s-au numarat Solo Quinta, o verticala Cuvee Uberland (2006 – 2009, cu un 2007 cel mai pe gustul meu), dar si cateva australiene interesante si doua Amarone marca Masi pentru care gasesti cu greu cuvintele cele mai potrivite. De fapt, singurul minus al acestei vizite a fost faptul ca multe din vinurile din lunga lista de 33 meritau sa fie luate mai in detaliu si mai cu incetisorul. Pentru ca va spuneam ca mi-au placut locurile de aici povestea va lua acum o infatisare ceva mai vizuala …