Testamentul francez: Bordeaux

Nu e prima oara cand, cu ocazia unei degustari dedicate vinurilor din Hexagon, apelez la numele unui roman a lui Makine. De ce? Pentru ca e unul din autorii mei favoriti si pentru ca mostenirea franceza in arta vinului e apasatoare, grea, dar extrem de placut de descoperit.

Ne-am adunat asadar dragii mei, in grup restrans la Ginger, ca sa vorbim despre aceasta mostenire si sa trasam cu pixul, apasat, dungi si trasee pe harti mai mult sau mai putin imaginare ale arealelor din Bordeaux.

Ne-am incumetat sa facem experienta si mai interesata, asa ca am ascus bine probele ca sa ne putem exprima fara presiunea etichetelor si a numelor despre vinurile incercate.

Ce a iesit? Veti putea citi mai jos care au fost probele, punctajele, clasamentul si parerile subsemnatului despre fiecare vin in parte.

O sa incep totusi cu parerile si punctajele mele:

Chateau Lamarque Cru Bourgeois Superior 2003, Haut-Medoc: Culoare aprinsa, de visina putrreda, nasul e interesant si intens, se imbina in el note de ierburi aromatice cu putina cireasa; Viu si amplu in gura; tanini mediu-structurali; finalul e mediu spre lung si aduce in plus tonuri vegetale si izuri de pruna. (86 puncte)

Chateau de L’Annonciation Grand Cru Saint-Emilion 2008: Nas domol, nu exceleaza la capitolul expresivitate; mirosurile par a trimite catre carne cruda si alune de padure; E un vin inca tanar si se vede asta si la capitlul tanini, care sunt musculosi; la gust trimite catre brusture si visina coapta. (80 puncte)

Chateau du Tailhas 2001, Pomerol, Nebout et Fils: Nas elegand, de Bordeaux pur-sange, viu si elegant; se simt in pahar note de lemn dulce; odata gustat, descoperim un vin catifelat, cu tanini bine integrati si cu o corpolenta o idee peste medie; se imbogateste pe final cu trimiteri catre dulceata de cirese. (89 puncte)

Chateau Saint-Nicolas 2006, Premieres Cotes de Bordeaux: Moale si catifelat, trimite din pahar sageti cu iz de mure si coacaze; in gura sta la fel de bine caci e bine rotunjit si cu taninti cizelati si bine integrati; devine o idee condimentat; un ceva mai modernist; final mediu spre lung. (88 puncte)

Chateau de Marquis D’Alesme Grand Cru Classe 2008, Margaux: Intens atat la capitolul culoare cat si la miros, degaja parfumuri aprinse de cerneala si eucalipt; Corpolenta buna, peste medie; aromele se prezinta ca o combinatie interesanta de fruct si tonuri vegetale; final lung. (83 puncte)

Chateau Tour de Mont Cru Bourgeois 1999, Haut-Medoc: Nas interesant ce prinde accente de piele, mure si pruna, dar devine usor vegetal lasat in pahar; vegetal este vinul si odata gustat, dar si o idee necizelat. (78 puncte)

Chateau Richet 2006, Robert Giraud, Margaux: Debut curajos, usor sofisticat; se simt parfumuri de cirese si capsune; gura continua fructos, dar prinde un luciu de lemn lacuit; alcoolul iese putin in evidenta pe final cand devine si usor acrisor. (75 puncte)

Haideti acum sa vedem si cum a artat clasamentul general:

2 thoughts on “Testamentul francez: Bordeaux”

  1. @Berbecutio,
    Poate am fost noi mai zgarciti pentru ca unele din vinuri au fost mai mult decat interesante.
    O surpriza pentru mine a fost Saint-Nicolas, care vine dintr-o regiune fara prea mari pretentii.

    Testamentul … pentru ca asa se cheam cartea lui Makine. Doar atat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *