Asa cum spuneam si in titlu randurile de mai jos apartin lui Razvan. El zice asa:
Au ungurii un scriitor care mie mi-a înfrumusețat copilăria. Jokai Mor se numește și capodopera lui (zic criticii) la care mă refer aici se intitulează “Omul de aur”. E un roman de aventuri, a cărui acțiune, dacă bine țin eu minte, se desfășoară pe cursul Dunării, între Budapesta și Cazane – undeva la începutul secolului al XIX-lea. Lectura e delicioasă:
ușoară, dar cu destul miez încât să devină seducătoare – intriga facilă, dar cu îndeajuns nerv și răsturnări de situație încât să se califice ca un veritabil precursor al scenariilor telenovelelor de azi, personajele – curat arhetipuri de foileton iar finalul, demn de Hollywood (comercial, ușurel, dar cum altfel decât fericit), te face ca după ce ai închis cartea, să vrei s-o mai citești odată.
Cam așa e și vinul pe care l-am încercat aseară – un Irsai Oliver (soi de strugure alb creat de viticultorul Pal Kocsis în 1930 din soiul local Pozsoni altoit cu Perla lui Csaba) și care seamănă, după coordonatele familiare nouă – cu un Muscat, dar unul cu un destin deosebit de interesant.
Lejer și curat, de un galbui discret-discret, fresh și cu arome dulci de trandafir, piersică verde, dar frumos identificabile zac într-ânsul și niște banane și ananas odihnindu-se pe un pat de flori de tei, acest vin aproape demisec, crocant și răcoritor povestește, pe limba degustătorului, despre o rețetă de succes pe care Vinul nostru de aur (că avem și noi scenarii din
astea) o mai caută încă pe undeva pe apa Sâmbetei.
Pentru că Nyakas-ul ăsta și-a confirmat valoarea la Paris, la Vinalies Internationales 2010, obținând o meritorie, zic eu, medalie de Aur la categoria sa. Și aici e diferența dintre vinul de aur al ungurilor și al nostru: sunt convins că ce-i în sticla pe care am savurat-o eu a avut și juriul în față când i-au dat-o! În ceea ce mă privește, dacă ar fi fost un pic mai sprințar și cu un finish ceva mai lung, i-aș fi dat 80 de puncte.
Așa cum e însă, la finalul unei zile însorite, când a alungat în mod plăcut oboseala și enervarea de la birou, gustat înainte și alături de un păstrăv stropit cu mujdei de usturoi, primește de la mine 78 de puncte împreună cu recomandarea de a fi cumpărat, cât mai este, de la Crama Noastră din Cluj Napoca unde sper să se mai găsească, la numai aproximativ 25 RON.
Și, iată, dacă am stârnit prin aceste rânduri măcar pofta de lectură, pentru cititorii care nu pot să-și cumpere vinul din București, există o consolare, cumpărând măcar cartea, reeditată de editura LEDA. Se găsește la Librăria Eminescu și costă 42 de RON.
