J. Bouchon – Carmenere Syrah 2008

Colorat intens si naravas in nas, cupajul imprastie note ce mustesc a fructe negre de padure si cireasa coapta.

Gura vibreaza sub combinatia interesanta de fructe coapte (aceleasi cirese) si piper proaspat.

Finalul nu face victime si este mai degraba rudimentar. Un vin cu aspiratii gastronomice.

14 thoughts on “J. Bouchon – Carmenere Syrah 2008”

  1. @George

    Imi aminteam eu ca ti-a lasat impresia asta, dar nu-mi aminteam daca era vorba exact despre acest cupaj.

    P.S.: Trebuie neaparat sa dau si eu drumul la punctare in mod curent pentru ca de multe ori cifrele alea seci spun chiar mai multe decat cuvintele.

  2. In traducere libera ar insemna ceva de genul: Nu te da pe spate, dar nici nu cred ca si-a propus asta, fiind mai degraba un vin de gastronomie decat unul de baut de unul singur.

  3. Eu de fapt protestam sagalnic la sintagma "vin de gastronomie" (si ii urez celui care a inventat-o sa bea numai vin din asta toata viata!). Adica voiam sa spun ca nu exista decat vin foarte bun, vin bun si vin care trebuie aruncat. Ca asta cu "gastronomia", vorba lui Pastorel, e precum carciumarul care-ti spune "nu e cine stie ce, dar de masa e bun!" Pai la masa trebuie sa fie bun si foarte bun!

  4. Sunt si nu prea sunt de acord.

    Eu marturisesc ca pe unele vinuri nu le-as strica cu mancare, cum pe altele le-as mai deschide inca o data doar daca ar fi sa le beau la masa (fara a insemna ca acestea din urma sunt vinuri proaste).

  5. @Costachel

    Mi-am amintit de reclama la o bere, spaniola parca, in care se sugereaza faptul ca berea aia e mai acatarii fiind o bere (prima) de gastronomie.

    De ce ar fi vinurile de gastronomie mai proaste? :))

  6. sintagma "vin de gastronomie" nu e chiar nelalocul ei, parerea mea. Exista vinuri bune si foarte bune, dar care te pun in dificultate cand vine vb sa le folosesti in combinatie cu anumite mancaruri. Ma refer, normal, la bombele de fruct din Lumea Noua – despre multe dintre ele nu pot spune ca nu sunt bune (doar ca nu agreez eu stilul), ci ca e mai indicat se le bei "solo"…

    Deci, nu vb neaparat de aspectul calitativ, ci mai mult de stil – unele vinuri bune se preteaza mai bine gastronomiei in timp ce altele nu…

  7. Pai asta-i problema, vinurile care nu merg cu mancare ar trebui sa fie doar exceptia care confirma regula (adica mancare+vin=impreuna). Daca un vin nu e, pur si simplu, bun, atunci n-are rost sa crezi ca vreo mancare mestesugita il va face mai potabil. Dupa cum nici un vin exceptional nu va face comestibila vreo torocala.
    Adica, altfel spus, ma incapatanez sa cred ca vinurile sunt facute pentru a fi baute (la masa), iar degustarea e doar un preludiu. Din care-ti poti da seama daca vinul respectiv merge baut (si) singurel, sau se asociaza perfect cu nu stiu ce tocanita. Dar el, adica vinul, ramane doar foarte bun, bun sau de aruncat.
    Iar gastronomia, cat o fi ea de arta, nu poate repara greselile producatorilor de vin.
    Si ca veni vorba: cu mana pe inima, cate vinuri poreclite "de gastronomie" ziceti voi ca-s chiar bune?

  8. @Costachel

    Mi se pare ca vrei sa ma convingi ca eu am spus ca vinurile proaste sunt de gastronomie sau ca vinurile de gastronomie sunt proaste, ori eu n-am zis nici una nici alata. 😀

  9. A, nu Doamne fereste! Sintagma ta "vin cu aspiratii gastronomice" mi s-a parut absolut delicioasa (sper ca am descifrat corect ironia), dar mi-a adus aminte ca prea des expresiile "vin pentru gastrononomie", "s-ar putea sa fie bun pentru gastronomie" etc sunt de fapt un substitut care se vrea elegant pentru "vin (cam) prost". Si ori de cate ori le intalnesc simt o nevoie organica sa protestez, in numele gastronomiei pe care, cica, as reprezenta-o (asa ma magulesc amicii binevoitori) 🙂

  10. @Costachel,

    Eu ma bucur ca ai intervenit oricum. Observatiile si comentariile tale sunt mereu binevenite.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *