Chateau Haut-Langlade – Montagne Saint-Emilion 2003

Culoare intensa, nas puternic, elegant si usor condimentat ce nu poate sa nu-ti trezeasca curiozitatea. Gustul usor auster, dar deloc simplu, este lipsit de trimiteri fructoase, vinul pare mai degraba mineral si nisipos. Nu poti sa nu te lasi prada soaptelor ce te fac sa te gandesti la scoici si crustacee, peste care mai poti simti o umbra de piele, lemn dulce si mosc. Taninii nu sunt foarte pronuntati si se pierd repede in postgustul amplu si imbietor.

7 thoughts on “Chateau Haut-Langlade – Montagne Saint-Emilion 2003”

  1. Buna! Respectand traditia, dau premiul mai departe, asa ca te astept la mine pe blog 😀

  2. @FataCuPantofiGalbeni

    Multumesc mult de premiu. O sa incerc sa respect si eu traditia cat de curand.

  3. Asta-i vinul, amice!
    Nu dati banii pe prostii, luati Saint Emilion la copii!
    Am I funny or what…

  4. George, dar cred ca-ti dai seama ca daca as fi baut un astfel de vin acum 3-4 ani as fi strambat din nas probabil, nu?

  5. E interesant, vorbeam de asta si cu un amic din Franta, ca trebuie sa fi experimentat 1000 de vinuri ca sa ajungi sa apreciezi un vin despre care nu poti spune raspicat ca-i bun sau rau! E misto cum trebuie sa joci pe marginea ratiunii si a falimentului cu vinuri d'astea, sui ca ceea ce desparte un vin modest, inexpresiv de unul mare e deseori o linie subtire dar profunda:)

  6. Ah, se poate trisa: gandeste-te ca in toamna, la Cafeneaua de Presa, contorul meu a sarit cu vreo 100 de unitati in 4 ore:)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *