Category Archives: Xarello

Chardonnay – Degustare de grup (dubla 2)

Aseara, la Ginger, am organizat a doua degustare de grup dedicata soiului Chardonnay. Am avut astfel parte de o intalnire cu vinuri din ani, zone si scoli diferite care, cu bune si rele (asa cum veti vedea mai joi), ne-a ajutat sa mai deslusim cate putin misterele celui mai popular soi alb.


Sabate i Coca Reserva Familiar 2005 (alc. 12%, Prod. Castellroig, Penedes, Spania): A deschis degustarea, fiind singurul spumant (Cava), dar si singurul care nu a fost 100% Chardonnay (+ Xarel-lo); perlatie densa; imprastie arome de piersica prinsa intr-o rama untoasa; vioi si elegant totodata; lasa in postgust o savoare fina florala si o amprenta de paine prajita.

Los Vascos 2009 – Chardonnay (alc. 14%, Prod. Domain Baron Rothschild, Chile): Nu s-a ridicat la nivelul celui din 2008 incercat acum ceva vreme in urma, dar asta s-a datorat probabil si unei pastrari necorespunzatoare; culoare galben pai; in nas, se simt note de lamaie si flori de tei, in plan secund insa apare o nota deranjanta; lipsit de intensitate.

Caliterra Reserva 2008 – Chardonnay (alc. 13.5%, D.O. Valle de Curico, Chile): Culoare frumoasa cu tente verzui; Debutul este usor untos, dar pare sa imparta nota deranjanta cu fratele chilian de mai sus; gustul contine printe altele trimiteri catre rahatul turcesc (scuzati expresia); alcoolul iese in evidenta spre final.

Peter Lehmann of Barossa – Chardonnay 2008 (alc. 12.5%, Prod. Peter Lehmann, Barossa, Australia): Culoare stralucitoare cu unduiri verzui; nas interesant, in care descoperi arome de Lime, ardei verde, dar si seminte de dovleac; vinul pare insa usor dezechilibrat, aciditatea ridicata ia prim-planul; final usor amarui.

La Cetate – Chardonnay 2009 (alc. 13%, Prod, Cramele Oprisor, Dealurile Olteniei, Romania): Nas curat, in care simti o combinatie interesanta de tonuri florale si radiatii minerale; gust delicat, cuminte, pronuntat floral, dar in care apar si tonuri vanilate imprumutate de la baric; nu e foarte persistent; un vin usor, neimpresionant.

Bergo alle Vigne – Chardonnay 2006 (alc. 13%, I.G.T. Fruli – Grave, Italia): Nas predominant mineral; gustul imparte vagi note florale peste care vinul capata tonalitati metalice; caracterul floral prinde ceva mai mult curaj pe final cand vinul capata o usora infatisare mieroasa.

Planeta – Chardonnay 2007 (alc. 14%, I.G.T. Sicilia, Italia): Culoare aurie intensa; nas interesant, pe care as fi tentat sa-l caracterizez drept mediteraneean intrucat in el poti simti o combinatie inedita de masline verzi si miere de albine; Atacul puternic este si el variat in arome; debutul este ceva mai greoi si pare sustinut de aromele de miez de nuca si foietaj, dar evolueaza frumos in pahar si capata prospetime pe final de la notele de portocala si pastarnac; final mediu, placut.

Milestii Mici – Chardonnay 1991 (alc. 10%, Rep. Moldova): Doar ce am scos atenti dopul ca am si facut cunostinta cu izul de mucegai din el; daca ai putina rabdare si bunavointa vei descoperi si o aroma de suc de mere, dar asta nu m-a convins insa prea mult sa il si gust.

Louis Michel & Fils – Chablis Premier Cru 2003 (alc. 13%, Franta): Culoare superba; nas cuminte, in care cea mai evidenta aroma este cea de ananas, care este asortata si cu alte tente fructoase (fructul pasiunii); gustul este dominant mineral, dar este insotit de ananasul pe care tocmai ce-l descoperisem in nas; aciditate buna; final mediu, curat.

Albele din umbra (degustare de grup)

Simt nevoia sa incep prin a justifica putin titlul de mai sus. Nu e foarte greu de intuit totusi. Ne-am propus pur si simplu ca in aceasta intalnire sa incercam cateva vinuri albe facute din soiuri care se bucura de mai putina notorietate decat suratele lor gen Sauvignon Blanc sau Chardonnay.Dupa cum veti putea vedea mai jos ne-am atins scopul, asta desi printre vinurile degustate s-a strecurat si un Chardonnay, fapt care nu ne-a deranja insa prea mult.

Vinurile serii au fost urmatoarele …

Tamari Reserva 2008 – Torrontes (13.5% alc. La Rioja – Argentina): Un vin exotic al carui nas neexagerat de puternic trimite catre tine parfumuri citrice si usor florale; Gura este proaspata, intens aromata, are si ea aceleasi trimiteri placute catre fructele exotice (lamaie si portocala), dar si ceva piersica si miere; aciditatea ridicata se simte pana in finalul lung si primavaratec.

Domaine St. Paul 2006 – Viogner (13.5% alc. Prod. Charles Thomas, Franta): Culoare aurie intensa; nasul este destul de dificil si usor greoi; gust nu foarte complicat, in care poti simti aluzii discrete catre florile de tei si pepene galben; spre final simturile se opresc o clipa pe o nota de sambure de caisa; final destul de scurt.

Mosse – Les Bonnes Blanches – 2006 – Chenin Blanc (13.5% alc. Anjou – Franta): Culoarea inchisa tradeaza caracterul oxidativ; nas tare, greoi, usor spirtos; confirmarea caracterului oxidativ nu se lasa asteptata mult si devine evidenta odata ce gusti vinul; este insa posibil ca intentia vinficatorului sa fi fost aceea de a obtine un vin de o asemenea maniera; vinul este corpolent, iar aromele cele mai evidente sunt cele de lemn si vanilie (oarecum in exces), in plan secund se simte si o usoara nota de miez de paine proasopata.

Le Volpare – Soave Classico 2006 – Garganega (12% alc. prod. Tommasi Viticoltori, Italia): Vinul are un nas fin, prospat si usor ierbos; fiind un vin demisec, baut intr-un astfel de context, zaharul este primul care iese in evidenta, dar asta il si face sa para si mai corpolent; notele din gust amintesc de florile de musetel; finalul este proaspat, floral.

Terroja de Sabate i Coca 2007 – Xarel-lo (13% alc. Castellroig, Spania): Un vin extraordinar despre a carui varianta din 2006 v-am povestit acum ceva vreme aici; nas elegant si incitant ce poarta un dialog ciudat cu tine; are inca de la debut profilul unui vin pe care fie nu il placi fie il adori; aciditate ridicata; gura iti este inundata de arome curate de ananas, grepfruit, dar si note mai complicate;, greu de interpretat; are un usor iz de tutun si discrete note untoase ce aduc putin cu fructul de avocado bine copt; final armonios, curat desenat; bine echilibrat.

Nyakas – Budai Chardonnay 2007 (13.5%, Ungaria): Un vin medliat cu aur la Chardonnay du Monde un 2009; culoare aurie; nas floral ce imi aminteste de florile pe care in copilarie le numeam Mana maicii Domnului; Atac puternic, sustinut de arome de mar copt, vanilie si parfum de dulceata de caise; placut si echilibrat; un vin al carui forta se simte pe tot parcursul degustarii; final puternic vanilat, dar si usor dulceag.

Un clasament al preferintelor mele ar arata cam asa:

1. Terroja de Sabate i Coca 2007
2. Nyakas – Budai Chardonnay 2007
3. Tamari Reserva 2008 – Torrontes
4. Le Volpare – Soave Classico 2006
5. Mosse – Les Bonnes Blanches – 2006
6. Domaine St. Paul 2006 – Viogner

Castellroig Sabate I Coca – Terroja 2006

90 de puncte Parker pentru un vin alb e mult. Cand stai fata in fata cu un vin alb care se bucura de o astfel de apreciere a avocatului esti tentat sa il iei prea in serios, cu timiditate poate, si asta ar putea sa iti umple gandurile cu tot felul de clisee.

Am fost invitat (via Cezar) saptamana asta la o prezentare de vinuri spaniole, produse de Castellroig ce a avut loc la Vinexpert si am avut inspiratia sa ma duc nepregatit, adica fara sa stiu de punctele lui Parker sau orice altceva despre micul producator spaniol.

Prezentarea a cuprins doua vinuri linistite (cel din titlu si Castellroig – Blanc Seleccio, un vin alb baricat) si trei cave insa gandul mi-a ramas la primul din ele.

Proaspat, abunda in arome citrice si fructe tropicale, plin si bine echilibrat, cu usoare note untoase pe final care iti imbraca placut cerul gurii, acest vin alb nu poate sa nu-ti placa si sa te faca sa zici le stie domne’ Parker asta. Toate astea sunt cu atat mai surprinzatoare cu cat vinul este produs dintr-un soi aproape necunoscut: Xarel-lo.


Nota: Publicat deasemenea si aici.