Category: Spania

Rosu absolut (degustare de grup)

Ziua de ieri a fost insemnata cu rosu in calendarul intalnirilor noastre si, asa cum v-ati dat probabil seama, nu a fost vorba de vreo sarbatoare religioasa, ci de o noua sedinta de imprietenire cu vinul dedicata de aceasta data exclusiv vinurilor rosii.

Am avut in lista noastra 2 vinuri romanesti, 2 bulgaresti si unul spaniol, toate varfuri de gama ale creatorilor lor, asadar nu prea ne-am facut prea multe griji icu privire la impresiile pe care cele cinci sticle aveau sa ni le faca.

Cu unele dintre vinuri ne mai intalnisem si tocmai faptul ca ne placusera ne-a facut sa le punem in aceasta seara de vineri fata in fata.

Haideti deci sa va spun si voua despre ce vinuri a fost vorba si, desi la cateva din ele veti mai gasi impresii din trecut pe acest blog, am sa va spun cateva vorbe despre fiecare in parte, pentru ca, nu de putine ori, vinul ia infatisari diferite in functie de momentul in care te intalnesti cu el si de atmosfera in care aceasta intalnire se produce.

Syrah by Enira 2007 ( alc. 14.7%, Bessa Valley, Bulgaria): Culoare sangerie, deseneaza un menisc violet pe pahar; nasul este condimentat cu izuri de ardei iute, zmeura si ceva verdeata proaspata; in gura se simte vascos si corpolent; imprastie parfumuri de piper negru, cireasa si mirodenii, ba chiar si o idee de creion ascutit; postgustul este lung; promite o evolutie indelungata. (94/100 puncte)

DAVINO Rezerva 2006 (Zamfirescu) (alc. 14%, Ceptura): Nas elegant cu puternica amprenta florala (toporasi si tuberoze (?)); taninii se muleaza pe cerul gurii; sta calm in gura si schiteaza un zambet de scortisoara, dar ia atitudine pe final cand poti simti rotinjimi ce amintesc de prune si flori de maces. (91/100 puncte)

Fragmentarium 2007 (alc. 13%, Crama Oprisor): Ca sa fiu mai exact, ar trebui sa incep prin a spune ca vinul provine din struguri recoltati in 2007 si cupajat in 2008; rubiniu, emana mirosuri interesante de miez de paine, coacaze si violete; gura fina, sprintara, dezvaluie parfum de coacaze si merisoare; aciditate destul de ridicata; corp delicat; aerisit ceva mai bine isi imbogateste repertoriul cu ceva trimiteri catre caramel si piele. (89/100 puncte)

Alma Tobia Tinto de Autor 2005 (alc. 14%, Rioja, Spania): Nas alambicat cu variatii complexe, din registrii diferiti (zmeura, capsuna, dulceata de trandafir); direct si expoziv in gura, nu pierde timpul si iti arunca in aer papilele care, derutate, incep sa ghiceasca urme de mure, vanilie si macese; nu se da batut inainte sa te mai puna odata la incercare cu subtilitati fine de magiun si menta. (96/100 puncte)

BV by Enira 2007 (alc. 14.7%, Bessa Valley, Bulgaria): Straluceste imbietor in pahar; nas amplu si prietenos ce trimite catre mure, ciocolata si biscuiti de casa; gura este un exercitiu de forta si expresivitate; catifelat, etaleaza arome puternice de mure, brusture si piele; final lung. (93/100 puncte)

El Coto – Rioja 2006

Vinul are culoare sangerie, iar in nas balanseaza tonurile vanilate cu parfumuri fructoase (cirese negre si visina).

In gura fructele pedaleaza repede si lasa locul in urma lor tonurilor de fructe confiate (curmale) si taninurilor moi. Finalul imbraca gura intr-o mantie usor pamantie, dar interesanta deopotriva. (83/100 puncte)

P.S.: Cerbul lor bea vin nu bere 😉

Nota: Imaginea reprezinta varianta din 2005 a aceluiasi vin.

Berberana – Vina Alarde – Reserva 2004

M-am reintalnit ieri cu zona spaniola Rioja prin intermediul unui cupaj de Tempranillo si Garnacha (80/20 %), elegant si bine echilibrat.Dupa ce cortina a fost ridicata faci cunostinta cu notele de prune coapte si afine. Palatul este lung, iar armonia din structura fin fructata este rupta de trimiteri interesante catre miez de nuca, tabac si cacao.

Taninii sunt moi, iar lemnul este bine integrat nestirbind din expresivitatea vinului. (84/100 puncte)

Seara spaniola (degustare de grup)

Vizita in Spania imi deschisese apetitul pentru vinurile din aceasta tara asa ca asteptam cu nerabdare intalnirea noastra de la Ginger de saptamana asta, cand am avut ca tema vinurile rosii spaniole.

M-am bucurat sa descopar, alaturi de ceilalti colegi, vinuri din diverse zone din peninsula Iberica despre care voi incerca mai jos sa va spun doua – trei impresii.

Dupa cum veti vedea in imagine, sera a fost condimentata si cu doua aparitii din afara granitelor tarii asupra careia ne-am oprit, dar despre ele va voi vorbi putin mai tarziu.

Biorebe – Tempranillo 2008 (alc. 13%): Culoare vie; nas curat si tineresc ce prinde tonalitati de fructe rosii; gura simplista, fara prea mare intensitate in arome, dar cu promisiuni de capsuna; final mediu spre scurt.

Marques de Caceres – Vendimia Seleccionada 2004 (alc. 13.5%, Rioja): Culoarea profunda deseneaza lacrimi pronuntate pe pahar; nas cu tuse de tomate si cirese, dar si trimiteri discrete catre vanilie; se prabuseste insa in gura, unde arata o evidenta lipsa de corpolenta si un final usor amarui (desi l-am mai incercat, in aceasta seara a fost prins in off-side).

Gran Feudo – Vines Viejas Reserva 2003 (alc. 13%, Navarra): Un vin capricios, care a inceput timid, ba chiar am avut initial senzatia ca si-a incheiat cariera prea repede; i-am acordat insa o a doua sansa si vinul s-a deschis; nasul imprastie un parfum de praf de cacao, iar gura se simt nuante vegetale acoperite insa de influentele lemnoase; finalul devine mai interesant si poti simti parfumuri fine de lemn dulce si violete.

Finca Resalso 2007 – Tempranillo (alc 14%, Ribera del Duero): Rosu intens; imprastie inca din nas notele fructoase (mure si coacaze); gust plin, care prinde tonalitati de ciocolata si caramel; postgust mediu spre lung.

Alma Tobia tinto de Autor 2004 (alc. 14%, Rioja): Caramiziu intens; nas spumos cu trimiteri curajoase catre zmeure, capsune si menta proaspata; palatul este sustinut de o rapsodie de tonuri; corpolenta buna; amesteca povesti despre mure, dude negre si rotunjimi iodate; finalul vanilat se sparge in cioburi de piper, maces, piele si tamaie.

Scurt pe 2 despre vinuri spaniole

Stiam foarte bine ca Spania joaca un rol important pe piata internationala a vinului si ca este unul din producatorii de top atat calitativ cat si cantitativ. Chiar si asa insa am fost placut surprins sa vad cat de bogata si variata este oferta de vinuri din meniurile restaurantelor sau de pe rafturile magazinelor, fie ele specializate ori nu (apropo, am avut surpriza sa gasesc intr-un magazin specializat doua vinuri ale Cramei Oprisor).

In aceste conditii, ca si in cazul alegerii fotografiilor de mai devreme, sa va fac un scurt rezumat nu imi este foarte usor.

M-am decis insa intr-un final sa va vorbesc despre doua vinuri.

Primul, un rose catalan (pentru ca aceasta zona a fost destinatia vacantei noastre), produs de vinificatorul numarul 1 din Spania (si din cate stiu eu, cel mai mare producator din Europa) Torres, si un vin de Rioja, pentru ca nu poti vorbi despre aceasta tara fara a aminti vinurile din aceasta zona sau despre soiul Tempranillo.

De Casta 2009 (Catalunya, prod. Torres): Editia din 2009 a acestui rose obtinut din cupajarea soiurilor Grenache/Garnacha si Mazuelo este una jubiliara, ce doreste marcarea a 40 de ani de la creearea primului rose al acestui producator; are culoare intensa (petala de trandafir) si este proaspat si efervescent; in gura se simt mentiuni fructoase (visina), dar si florale (trandafir), ce se imbina armonios peste aciditatea ridicata al vinului; senzatia de prospetime bucura pana la final.

Un detaliu interesant este faptul ca pe contra-eticheta acestui vin producatorul invita degustatorii sa impartaseasca experientele avute cu acest vin pe Facebook. Ia sa vedem cine e primul producator roman care urmeaza exemplul?!?

Cune 2007 (Rioja, Prod. C.V.N.E., alc. 13.5%): Culoare intensa iti face prezentarile, dupa care intra in scena nasul puternic, rumen, dovada a folosirii stejarului (si american); gura valseaza intre tonurile lemnos-vanilate si cele fructoase care se dezvolta odata ce vinul prinde curaj (cireasa, capsuna si maces); taninii sunt blanzi; final mediu cu un usor iz de caramel.