Category Archives: Locuri

Degusta „Toamna in rosu!”

Dupa o “Primavara in rose” si o “Vara in alb”, a venit momentul ca pasionatii de vin din Bucuresti sa deguste si o “Toamna in rosu”. In perioada 1 – 16 octombrie, Vinul.Ro demareaza aceasta campanie de promovare a vinurilor rosii in 11 restaurante din Capitala. Manifestarea are ca principale scopuri promovarea generica a consumului de vin, educarea consumatorilor, pozitionarea superioara a vinului in mintea clientilor si incurajarea stilului de viata asociat acestui produs. Proiectul implica inscrierea mai multor vinuri rosii, care vor fi listate, semnalizate si vandute in mod special pe perioada celor 16 zile ale evenimentului.

Pentru acest anotimp, producatorii si partenerii evenimentului au realizat o ampla selectie de vinuri rosii, astfel incât sa existe posibilitatea de a le degusta la sticla sau la pahar, la preturi speciale. Fiecare local partener va avea meniuri speciale cu vinurile inscrise, dar si un somelier „de garda” care va povesti clientilor despre cum se produce, consuma si asociaza vinul rosu.

La „Toamna in rosu” vor fi prezenti producatori de top si importatori precum Cramele Recas, Crama Oprisor, SERVE, Vinarte, Domeniile Urlati, Domeniile Samburesti, Murfatlar Romania, Heinrig Distribution si Alexandrion Group.

Instantaneu cu vin (VI)

Intinde mana spre geanta ce se apropie domol pe banda rulanta, aglomerata de alte bagaje ce isi cauta stapanul. Trage manerul telescopic si isi face loc prin multime lasand in urma doar suieratul fin lasat de rotile gentii. O prinde de mana pe tanara ce astepta langa el si isi pornesc pasii. Pe fundal se aude un anunt in italiana,  spus de o voce feminina, al carui mesaj il inteleg vag. Se indrepta spre usa ce se deschide ori de cate ori cineva se apropie de ea. Vad de partea cealalta a usii fete de oameni ce par sa caute din priviri ceva anume, insa niciuna din aceste fete nu le este cunoscuta.

Pe langa ei trec oameni in graba. Ici colo cate un om in uniforma, cu cate o cascheta,  anacronica parca, si cu insemnele deasupra cozorocului generos dimensionate, privesc sever prin multime.

Ajung in dreptul usii care se casca iar spre fetele curioase ce par sa priveasca toate pe cineva ce vine din urma lor. In plan secund cineva ridica o mana si le zambeste amical. Se inteleg din priviri asupra directiei in care trebuie sa o ia toti trei. Trec de zona aglomerata, isi dau mainile si se strang barbateste in brate.

Hai pe aici si da-mi mie bagajul, spuse barbatul in geaca de blug aratand spre unul din coridoarele lungi ale aeroportului.

Merg minute bune pana la sectorul unde ii astepta o masina de culoare inchisa, fara a schimba foarte multe vorbe. Masina goneste pret de aproape o ora pe un drum serpuit.

Ajung in fata unui bufet, tanarul se opreste si arunca o privire curioasa de jur imprejur vrand sa studieze parca locurile. Usa bufetului se deschide cu un sunet de clopotel si in usa apare chipul emotionat al unei femei.

Se strang in brate dupa care isi retrag oarecum capul pentru a se studia parca unul pe celalat.

Ai mai crescut parca, spuse femeia. Si parca ai si doua-trei fire albe.

Isi trece mana prin parul tuns scurt al tanarului. O imbratiseaza apoi la fel de emotionata si pe tanara care pana acum se uita tacuta catre ei.

Te asteptam aici? Intreaba barbatul in geaca de blug, in timp ce isi aprinde o tigara.

Da, tocmai ce terminasem, vin imediat.

Se urca cu totii in masina de culoare inchisa ce isi croieste acum drumul pe o sosea ingusta flancata de pini.

Nu merg mult si in zare se iveste un orasel rupt parca din alta lume sau, mai degraba, din filmele lui Fellini.

Masina merge incet pe aleile inguste, pavate cu piatra si opreste in fata unui imobil cu obloane verzi. Coboara cu totii, iau bagajele si urca scarile pana la primul etaj. Deschid usa de lemn masiv cu yala complicata si ajung intr-o camera ce se lumineaza imediat ce obloanele sunt si ele deschise.

Va e foame banuiesc, spuse femeia in timp ce isi leaga deja un sort in jurul braului. Sa stii ca te-am ascultat si am facut asa cum mi-ai zis: doar mancare italiana. N-ar trebui sa dureze foarte mult. Va e sete?

Un pahar de apa … da, spuse tanarul.

Doua, il dubleaza tanara.

Imediat, spuse femeia strigand din bucatarie.

Auzi? Vine omu’ din Romania pana aici si tu le dai apa? Spuse barbatul ce tocmai isi agata geaca de blug in cuier.

Se indrepta si el spre bucatarie de unde se intoarce cu patru pahare si o sticla de Chianti.

Ia spuneti, ce mai e pe acasa? Mama ce face?

1 Mai cu bloggeri si vin (la Stirbey)

Tot poporul a stat saptamana asta cu ochii pe meteo cu speranta ca micii de 1 Mai nu o sa aiba parte de umbra si picaturi de ploaie. La fel am facut si noi, nu ca am fi mari amatori de mici, dar am fost invitati in aceasta zi de sarbatoare de catre Raluca Bauer sa vizitam crama de la Dragasani, unde Oliver Bauer mestereste Novacul, Cramposia si cate si mai cate.

Cum vremea a tinut cu noi, am avut parte de o zi cu soare si, la umbra cramei, alaturi de un pahar de vin l-am ascutat pe domnul Baron Jacob Kripp, ne-am reintalnit cu ceilalti colegi de blogosfera (de data asta am sa-l amintesc doar pe Nicusor Cazan pe care l-am intalnit prima data intr-un asfel de cadru), cu baietii de la Vinul.Ro si alti prieteni ai cramei.

Intalnirile de 1 Mai de la Dragasani au devenit deja o traditie, pentru mine insa a fost prima ocazie, sper sa nu fie si ultima, cand am vizitat crama de pe malul Oltului, pe care va trebui sa-l vedeti cu ochii vostrii ca sa va bucurati cu adevarat de peisaj.

Despre vinuri n-am sa va spun prea multe, cel mai corect ar fi sa le intrebati pe copiloatele mele, pentru ca eu am fost sofer de data asta. Am sa va spun totusi ca, pe langa intreaga gama de vinuri a casei am mai ratat si o verticala de Vitus Vetus orizontala de vinuri din 2005. N-am plecat insa cu mana goala, asa ca vom dezvolta subiectul pe viitor probabil.

Instantaneu cu vin (V)

Cu cateva zile inainte de Paste, primavara dadea primele semne de curaj. De afara se auzeau tipete de copii ce se intorceau sau se duceau la scoala.
Mama il asteapta, il urmareste cum isi leaga sireturile (in felul lui) cu un usor aer dezaprobator si apoi ies impreuna pe usa. Incepe un scurt dialog in care ii explica ca vor merge intr-un loc anume, despre care el nu stie prea multe si ca cineva ii va da o lingura de dulceata.

Sa fii cuminte, da? Te inchini cu mana dreapta, primesti o lingura de dulceata si ne intoarcem acasa.
Da, raspunse el scolareste, cu gandul deja la felul de dulceata ce avea sa-l primeasca.

Pasii mamei lovesc grabiti trotuarul gri. El, tanand-o de mana la un pas in urma, merge putin aplecat pe spate de parca s-ar impotrivi directiei in care merg.

Trec pe langa locuri si cladiri care ii sunt deja cunoscute, o unitate militara la poarta careia vede de fiecare data cate un soldat patruland cu o arma pe umar (el scoate mana din buzunar cu doua degete lipite precum teava unui pistol si trage in directia soldatului, soldatul ii zambeste), Sala Polivalenta cu cercurile olimpice mari desenate pe ea, care il trimit cu gandul la timbrele cu teme olimpice din clasor si tot asa.

Ajung in fata unei biserici. In ciuda perioadei neprietenoase cu astfel de practici, o coada destul de lunga de parinti si copii se intinde pana in afara ei.

Mama il intreaba daca il dor picioarele sau daca mai poate merge putin,
El clatina din cap in semn ca da, asa ca isi continua drumul pret de 10 minute. Ajung in dreptul altei biserici. Aici e aproape pustiu. Intra in biserica, unde doi-trei copii asteapta si ei dulceata.

El se uita fascinat catre imaginile de pe pereti, trece de scenele cu judecata de apoi si se uita apoi la figurile ce par a fi acolo de cand lumea. De pe cupola bisericii il priveste un Iisus calm. El continua sa se uite in sus nefiind atent la ultimele cuvinte ale mamei.

Aprinde o lumanare si o tine in mana stanga pentru a se putea inchina cu dreapta asa cum a fost instruit. Nu trece prea mult si ajunge in dreptul Parintelui imbracat in haine lucitoare.

Acesta il intreaba cum il cheama. Baiatul raspunse cu voce scazuta. Primeste lingura de dulceata care, asemenea apei de la nunta din Cana Galileii se transformase in vin si inghiti.

Iesi din biserica in lumina soarelui primavaratic putin derutat.

Mama, dulceata asta avea un gust ciudat.

Mama ii zambeste, ii incheie primul nasture de la haina si il lua iar de mana inainte de a porni la drum.

Vinuri fine romanesti si flori olandeze

Am bucuria sa va anunt aparita unui nou magazin de vinuri pe piata bucuresteana. De data asta, e vorba de unul orientat mai mult pe vinuri romanesti. Locatia am descoperit-o ieri (merci Bibi), cu ocazia unui eveniment organizat de proprietarii magazinului, in colaborare cu Cramele Recas, reprezentati aseara de somelierul Dan Alexandru, care ne-a prezentat cateva vinuri ale producatorului banatean (Chardonnay-ul si Rose-ul din gama Sole, ultimul o premiera pentru mine, Solo Quinta 2010, iar la inaltime cum va ziceam aici si doua vinuri din gama La Putere, o Feteasca Neagra si un Cabernet Sauvignon).

Stiu ca poate sunteti interesat si de adresa locatiei, asa ca am sa va zic ca e undeva in incinta Florariei Olandeze de pe Ramuri Tei (stiu, destul de dificil de ignorat plarfumul floral), dar si mai bine ar fi sa vedeti adresa exacta la ei pe site.