Category Archives: Italia

Villamura Bardolino – Sartori

Pentru mine acest vin imi trezeste multe amintiri placute. Prima, cea a amintirii primului meu contact cu un Bardolino , undeva intr-un restaurant in Varsovia, cea de-a doua, legata de numele producatorului (Sartori), de la care am mai incercat un delicios Amarone della Valpolicella si ultima, dar poate cea mai importanta, aceea ca acest vin a fost cumparat, cu ceva timp in urma, intr-una din calatoriile noastre in Italia.

Dar amintirile cu amintirile si vinul cu vinul, nu?

Pentru cei care nu stiu, Bardolino este un vin din zona Venetiei, facut dintr-o combinatie de struguri Corvina Veronese cu alte cateva soiuri care pot varia (cel despre care va vorbesc eu acum are in componenta 40% Corvina Veronese, 40% Rondinella si 20% Molinara) si este primul vin din scoala noua italiana care a obtinut DOC.

Punctul forte al acestui vin este fructuozitatea ridicata, vinul degaja o placuta aroma de cireasa coapta. Taninii sunt aproape nesesizabili, ceea ce ii da vinului o finete aparte. Persistenta gustativa este destul de buna, iar finalul degaja usoare note de migdale si nuca prajita.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Stazione di Posta – IGT Rosso Toscano

Eeee, dragii mei, acum ca Montepulciano-ul despre care v-am vorbit nu cu foarte multa vreme in urma mi-a redeschis apetitul pentru vinuri italiene dati-mi voie sa va spun doua vorbe despre un alt vin din aceiasi tara.

Poate ca trecerea catre acest vin, fara prea mari pretentii, este putin cam brusca, dar si vinul, ca si noi oamenii este diferit. Cum nu suntem toti la fel, asa este si vinul. Unii dintre noi sunt mai ambitiosi, altii mai respectuosi sau mai glumeti, altii sunt pur si simplu sinceri. Exact ca acest Toscano Rosso, fara ascunzisuri si fara complicatii. Modest, dar direct si onest.

Rubiniu inchis la culoare, vinul debuteaza usor timid, cu note calme de fructe rosii (zmeura) si o usoara adiere de piper negru. Nu foarte corpolent vinul imbraca placut cerul gurii cu note fructoase, ba chiar usor florale.

Faptul ca nu are insemnat pe sticla nici un an se datoreaza probabil faptului ca provine din struguri culesi in ani diferiti (sau poate ca nu), oricum nu il recomand pentru a fi pastrat prea mult. E genul de vin care trebuie baut tanar.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Cuore – Montepulciano D’Abruzzo 2006 (Cantina Tollo)

Un vin prietenos ce da impresia ca s-a implinit bine in sticla. Are culoare intensa, iar in nas, pe langa notele de fructe de padure se simt subtile trimiteri minerale.

Vinul are corpolenta, gustul este plin, in el atat tanini cat si notele baricate sunt suficient de moi cat sa lase aromele sa respire si sa iti surprinda placut papilele gustative si inima (Cuore 😉 ).

Una peste alta vinul este bine balansat, iar in postgustul lung poti simti note fine de ciocolata amaruie.
Nota: Publicat deasemenea si aici.

Sauvignon Blanc – Degustare de grup (II)

Ieri a fost prima data cand am revenit asupra unui soi care a mai facut obiectul unei degustari de grup.

Nu ca am fi noi mari fani de Sauvignon Blanc, dar ca sa pastram alternanta de culoare a trebuit sa alegem un soi alb, si cum incercasem deja principalele varietati de struguri albi, o astfel de repetitie era oarecum de asteptat.

Cum poate va puteti deja inchipui, am incercat, in primul rand sa nu repetam si probele ci doar soiul. Astfel, am resit sa ne intalnim cu cateva vinuri pe care, cel putin in formatia, din care poate va mai aduc aminte mai fac parte si Radu si Mihnea, nu le mai incercasem.

Parerile mele personale despre vinuri sunt urmatoarele:

Luis Felipe Edwards – Sauvignon Blanc Gran Reserva – 2008 (alc. 14%, prod. Luis Felipe Edwards, Leyda Valley, Chile): Culoare palida, vinul are nas proaspat, verde, in care se simt nuante de soc; gustul are note minerale; aciditate buna; Final mediu, proaspat si ierbos; desi destule, gradele alcoolice sunt bine tinute in frau si aproape ca nu se simt.

Davino – Sauvignon Blanc 2006 (alc. 13.5%, prod. Davino, Dealu Mare): Culoare aurie fina; olfactiv se simt arome de lychee si mar golden; gustativ insa aromele tind mai degraba spre floral, la fel si retronazal; finalul este mediu spre lung.

Villa Maria – Sauvignon Blanc Private Bin – 2008 (alc. 13%, prod. Villa Maria, Marlborough, Noua Zeelanda): Culoare usor verzuie; nas foarte placut, in el se simt izuri de mere verzi si soc; in gura vinul da senzatia de verde crud; aciditate ridicata; final simplu, usor acrisor.

Inama Vulcaia – Sauvignon del Veneto – 2006 (alc. 13%, prod: Inama Azienda Agricola, San Bonifacio – Verona, Italia): Culoare galbuie; se spune ca in cazul acestui soi adesea se simte miros de 3.14 – 3.14 de pisica; ei bine, cred ca asta ii da nota originala acestui vin; Gust gol, usor amarui; nu se poate zice ca vinul duce lipsa de personalitate, dar nu este genul de personalitate pe care sa o apreciez.

In loc de concluzii…

Cum am revenit la degustarile ce au ca tema un singur soi, sunt tentat sa revin la prostul obicei de a face clasamente. Topul preferintelor mele il puteti vedea mai jos (intamplator acelasi cu ordine anterioara). El este independent de pretul fiecarei sticle in parte, din acest motiv nu pot sa nu gasesc pretul singurului vin romanesc din lista oarecum nejustificat, el fiind de doua ori si ceva mai mare ca cel al vinului chilian de exemplu.

1. Luis Felipe Edwards – Sauvignon Blanc Gran Reserva – 2008
2. Davino – Sauvignon Blanc 2006
3. Villa Maria – Sauvignon Blanc Private Bin 2008
4. Inama Vulcaia – Sauvignon del Veneto – 2006

Paralela Amarone della Valpolicella

Desi nu a fost partea vreunui plan, cand bei doua vinuri care au ceva in comun esti intodeauna tentat sa faci comparatii. Astfel, desi am sa incerc sa iau fiecare vin in parte am decis reluarea unei teme abordate cu ceva vreme in urma cand insa, cele doua vinuri aveau in comun anul si producatorul si nu tipul de vin cum este vorba in cazul de fata.


Sa trecem deci la treaba …

Amarone della Valpolicella – Cadis (Cantina di Soave) 2006:
Nas placut; odata gustat vinul surprinde prin rotunjimea foarte personala; corpolent; procentul alcoolic destul de ridicat (14,5%) este placut mascat de notele de fructe de padure; final proaspat, matasos.

Amarone della Valpolicella – Sartori 2004: Nas foarte puternic; complex, vinul debuteaza cu nuante de fructe negre insa se simt trimiteri condimentate si un usor iz de caramel pe final; bine echilibrat; final seducator si persistent.


Nota: Publicat deasemenea si aici.