Category Archives: Germania

SCHLOSS JOHANNISBERG 2014er RIESLING Trocken

Astazi zabovim asupra unui Riesling de Rin ce ar putea servi, dupa parerea mea, drept reper de catre orice neinitiat doritor sa afle secretele acestui soi.

Este un neamt din recolta 2014 produs de Schloss Johannisberg, colorat auriu, stralucitor ce amesteca elegant nuate citrice, izuri vegetale si tonuri de semnite de dovleac si ceara. Este rotund si consistent, reusind sa isi pastreze fara niciun efort prospetimea. Atacul are ceva din moliciunea florilor de musetel, dar lucrurile se anima rapid, aromele copletandu-se cu stil intr-o compozitie eleganta si fina. (88 puncte)

Weingut Anselmann – Dornfelder Spatlese Trocken 2011

Daca nu ati avut prea multe tangente cu vinurile de neam german, e foarte posibil sa nu fi avut ocazia sa incercati prea des vinuri obtinute din Dornfelder. Ca fapt divers, am sa amintesc ca soiul este cultivat pe suprafete restranse si in tara noastra, in special de cei de la Crama Oprisor.
Dupa o scurta aventura berlineza, eu m-am ales cu cateva vinuri, printre care si acest Dornfelder 2011 produs de Weingut Anselmann.
Daca nu esti genul amator de vinuri ultra baricate, discutia s-ar putea opri aici. Ar fi pacat insa, pentru ca vinul nu este deloc unul rau.
Este un rosu sec catifelat si generos din punct de vedere aromatic. Descoperim in evolutia sa data de aerare, mai intai nuante de caramel, mure, prune si paine prajita, pentru ca odata cu castigarea catorva grade celsius, latura fructata sa se mai estompeze si sa faca loc izurilor de ciocolata neagra si ierburi aromate. Notele date de baric sunt evidente, dupa cum v-am prevenit. Taninurile se dovedesc a fi moi si catifelate. (86 – 87 puncte)

Ce este sampania. Exemple si contraexemple.

Ce este si ce nu este o sampanie. Exemple si contraexemple.

Asa ma gandisem initial sa denumesc articolul dedicat celei mai recente intalniri avuta cu ceilalti fani ai vinului bun, organizata la Ginger.

Ce este o sampanie? pare o intrebare simpla. Sunt sigur ca majoritatea cititorilor mei stiu sa faca diferenta intre o sampanie si un alt vin spumos, dar si intre un spumos si un spumant, de exemplu. Nu imi dorec sa ii plictisesc pe cei care sunt familiarizati cu terminologiile mai devreme amintite. E pacat totusi sa nu profit de ocazie si sa nu incerc sa le explic si celorlati cate putin despre minunatele vinuri cu bule; asta ca sa auzim mai putin expresii de genul am baut o sampanie italiana sau imi place sampania de fructe de padure.

Nu mi-am propus sa fac o lucrare stiintifica si de aceea este foarte posibil, ca in randurile urmatoare, sa omit  neintentionat anumite aspecte, esentiale din punctul unora de vedere. De aceea, ii rog pe cei care au ceva de adaugat in acest sens sa o faca prin comentarii. Sa incepem totusi.

Unde se face?

In ciuda parerii generale cum ca sampania se poate face in multe zone (chiar la Panciu de exemplu), ea este produsa in mod exclusiv in zona Champagne din Franta (ca de asta se si numeste asa, nu?). Majoritatea tarilor interzic folosirea denumirii Champagne pentru orice alte vinuri care nu provin din respectiva zona, numele in sine fiind unul reglementat si protejat prin legile dedicate denumirilor de origine controlata.

Din ce se face?

Si aici vorbim despre restrictii atunci cand vine vorba de strugurii folositi la obtinerea sampaniei. Ea se poate produce din unul, doua sau toate cele trei soiuri mentionate in continuare: Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meunier. Primul din cele trei este un soi alb, in timp ce celelalte doua sunt soiuri de struguri rosii. Cand sampania e obtinuta exclusiv din Chardonnay, putem spune ca avem in fata un blanc de blancs, iar cand ea este obtinuta din unul din celelate doua sau dintr-o combinatie a acestora, vom bea un blanc de noirs. Sampania Rose se obtine fie prin metode similare obtinerii vinului rose linistit, fie prin adugarea ulterioara a unei cantitati mici de vin obtinut din Pinot.

Cum se face?

La acest capitol nu vreau sa insist foarte mult. Vreau totusi sa retineti ca, in cazul sampaniei, vorbim despre o a doua fermentatie ce are loc in sticla si ca bulele sunt obtinute in mod natural. Exista bauturi, in care efectul de efervescenta este obtinut prin adaos ulterior de dioxid de carbon (cam ca in cazul sifonului ca sa zic asa) si cam asta ar fi diferenta intre un vin spumant (cum e sampania) si unul spumos, cel din urma fiind un produs inferior primului. Chiar daca metoda obtinerii sampaniei este in general numita metoda champenoise, sa nu credeti ca aceasta este folosita exclusiv in zona Champagne. Din ratiuni ce tin, din nou de reglementarile denumirilor de origine controlata, pe multe bauturi obtinute prin acelasi procedeu, vom regasi mentiunea ca au fost obtinute prin metoda traditionala sau clasica.

Bun! Cu acest minim bagaj de informatii, atat cei care nu cunosteau aceste aspecte, cat si ceilalti pot continua (de la egal la egal) lectura in continuare. Voi continua prin a va prezenta ce vinuri am incercat in episodul dedicat … atentie, nu sampaniei si bauturilor cu bule, dar si parerile si punctajele mele poersonale.

Exemple si contraexemple

1. Edoardo Miroglio Blanc de Blancs Brut 2009 (Bulgaria): Auriu, stralucitor, emana note de coaja de paine si grapefruit; are o perlatie domoala si un gust lejer si agreabil. (83 puncte)

Observatie: Conform celor discutate mai sus, avem de-a face cu un spumant obtinut din Chardonnay, prin metoda champenoise. Acesta nu este insa o sampanie, fiind un vin produs in alt areal decat Champagne.

edoardo_blanc 2. Astoria Valdobbiadene Prosecco Superiore DOCG Millesimato ‘012 Extra Brut (Italia): Culoare transparenta, perlatie abundenta si persistenta; nasul este inzestrat cu nuante florale, destul de evidente, dar si cu izuri de piersica; gustul aminteste de mar ionatan si salcam si are sustinerea evidenta a unui rest, destul de generos, de zahar. (81 puncte)

Observatie: In cazul acestui vin avem de-a face cu mai multe caracteristici ce nu il califica ca fiind sampanie. Daca in cazul sampaniei va povesteam ca a doua fermentatie are loc in sticla, aici vorbim despre o a doua fermentatie produsa in tancuri de inox. Cel mai la indemana argument insa este acela al obtinerii lui dintr-un alt soi decat cele trei premise in cazul sampaniei frantuzesti, Prosecco fiind obtinut din soiul Glera.Prosecc_DOCG_Astoria_Cuvee tenuta

3. Cremant d’Alsace Brut 2009 Les Faitieres (Franta): Culoarea are o usoara patina argintie; din pahar evadeaza note elegante de flori albe, mar si para; gura are arome suave si o perlatie fina si placuta; discret, dar interesant. (84 puncte)

Observatie:  Chiar daca este un produs frantuzesc si este obtinut prin metoda folosita in Champagne, acest spumant provine din alt areal si este obtinut din alte soiuri decat o sampanie clasica.

les_faitieres_cremant

4. Balthasar Ress Blanc de Noirs Brut 2004 (Germania): E auriu, dar nu isi arata varsta; chiar daca nasul are note stinse de miere, iar gura nu are o intensitate aromatica deosebita; aromele sunt de calitate si amintesc de biscuite, para, dar mai ales de ananas, fiind oarecum exotic. (86 puncte)

Observatie: E obtinut din Pinot Noir, dar e facut in Germania. e lesne de inteles ca nici aceasta nu e o sampanie.

ress2004

5. Lanson Champagne Rose Brut (Franta): Culoare frumoasa, nuante orange; are o perlatie densa, puternica, cu bule fine; nasul e foarte interesant subtil si secretos; are un echilibru frumos si prospetime din plin; nuante ce amintesc de fragi si mandarina. (85 puncte)

Observatie: Chiar daca nu avem un vintage, un lucru e clar: aceasta e o sampanie autentica.

lanson

 

Degustare de grup: Riesling

Nu mi-a placut niciodata sa lungesc prea mult vorba, n-am s-o fac nici acum. am sa va spun doar ca am dedicat cea mai recenta intalnire a iubitorilor de vin de la Ginger soiului Riesling si ca a trebuit sa coasem si descoasem 9 vinuri obtinute din acest soi.

Eu le-am vazut asa:

Domane Wachau Riesling Federspiel Loibenberg 2010:  Culoare frumoasa, auriu stralucitoare; Nas intens si proaspat, predominant citric; in gura isi arata fata de vin sec, fara a avea o intensitate aromatica ridicata; aromele amintesc de agrise si flori de tei, final scurt. (81 puncte)

Balthasar Ress Hattenheimer Schützenhaus Riesling Kabinett 2009: Culoare nu foarte intensa, nasul are trimiterile catre kerosen deja bine-cunoscute; mai simtim cremene si parca ceva gutuie; in gura se simte un usor rest de zahar, sustinut insa de o aciditate buna; revin repetativ arome de lamaie si mar verde; final mediu. (84 puncte)

Weingut Heymann-Löwenstein Riesling Von Blauem Schiefer 2007: Are culoarea spicului de grau si nasul initial inchis si oarecum sumbru, in el se simte ceva iz de mar batut, iz ce va reveni si in gust alaturi de musetel; are si o usoara nota amaruie. (80 puncte)

Wegeler Geheimrat “J” Riesling Spätlese 2008: Stralucitor, o idee verzui; are un nas elegant, cu nuante evidente de mango; aciditatea il face sa para sprintar; aduce in gust ceva note de mar si vitamina C; mineralitate pronuntata. (82 puncte)

Schloss Vollrads Riesling Erstes Gewächs 2005: Auriu, cu nas domol si elegant; amesteca notele de piersica cu cele de flori albe; in gura este bine echilibrat, desi se simte si un rest de zahar; revine si aici piersica, o idee mai retinuta insa ca intensitate. (84 puncte)

Georg Breuer Rüdesheim Riesling Estate 2007: Culoare difuza; nas bogat in arome de iasomie ce acopera discretul iz de kerosen si rapita; destul de acid, aduce in gust arome de lychee si para. (82 puncte)

Weingut Keller, Kirchspiel, Rheinhessen, G.G. 2008: Mai tanar in culoare decat te-ai astepta, adica are acele sticliri verzui destul de evidente; nasul schiteaza gesturi interesante ce aduc parca cu mirosul semintelor de dovleac, se simt insa si izuri citrice; gura impartaseste cu degustarorul aromele de mango, mar si flori de salcam; un vin viu si vivace, cu un final mediu spre lung. (83 puncte)

Geiben Thörnicher Ritsch Beerenauslese 2010: Intens in mirosuri de mango si stafide; culoare tinereasca; aciditatea tine contrapunct continutului generos de zahar; razbat nuante de mandarine si miere; e amplu si destul de bine echilibrat. (82 puncte)

Geiben Thörnicher Ritsch Auslese 1995: Sticlos si auriu, lasa sa evadeze din pahar note de marar si caisa; domol si fara complicatii, curge cursiv lasand in urma nuante de caju si flori de salcam (85 puncte)

Clasamentul general insa a fost urmatorul:

 

Weingut Geiben Riesling Thornicher Ritsch Auslese 1976

Pe majoritatea blogurilor de vin care conteaza de pe la noi au aparut in ultima vreme recenzii ale vinurilor producatorului din Mosel – Weingut Geiben care, foarte probabil, nici nu banuieste succesul vinurilor lui pe meleagurile mioritice.

Am avut si eu ocazia, saptamana trecuta, sa incerc un Riesling Auslese, adica din struguri ce au avut tot timpul din lume la dispozitie sa se coaca inainte sa fie atent selectionati. Despre vinul respectiv,  trebuie sa va spun ca a avut viata marcata de 3 evenimente din ani diferiti. Primul, a avut loc in 1976 (eu nici nu existam), atunci cand a fost creat. Al doilea, in 1987 (nu eram nici la scoala), cand a luat o medalie (Goldene Kammerpreismuze). Al treilea, in 2012, cand la varsta de 36 de ani (vorbim despre varsta vinului desigur), a fost destupat si baut de cativa iubitori ai vinului.

Cum a fost vinul? Prin sticla paharului si-a dezvaluit culoarea galben aprins si consistenta usor uleioasa, prin deschiderea acestuia, a lasat sa plece spre noi izuri de citrice (lamaie, limeta si pomelo) si de gaz lampant. In gura, peste aciditatea scazuta se astern arome de miere, fagure de ceara, flori de tei si seminte de dovleac, asta si pentru ca are o anumita gravitate uleioasa. Desi are zahar din belsug si in ciuda aciditatii despre care v-am spus deja ca e una moderata, dulceata e bine incadrata si nu da nici un semn ca debalanseaza ansamblul general. (82 puncte)

P.S.: L-a baut si George, de la care am preluat si imaginea.