Category Archives: Ganduri

Al treilea pantof

Nu stiu daca titlul va spune ceva, asa ca dati-mi voie sa va explic ce am vrut sa zic prin el. Cred ca 99% din voi, cei care cititi aceste randuri, aveti (cel putin) un telefon mobil, si ca mare parte din voi aveti si un contract/abonament in acest sens cu unul din operatorii de pe piata locala de telefonie. Din cei care indeplinesc aceasta conditie, sunt sigur ca o mare parte a primit cel putin un telefon la un moment dat de la unul din operatorii de la compania de telefonie respectiva, prin care sa i se propuna modificarea conditiilor abonamentului.

Eu unul am primit destul de multe astfel de oferte. Intamplator (sau nu) niciuna din acestea nu includea un abonament mai ieftin decat cel pe care il am acum. Ele aveau fara nici un dubiu, mai multe minute, mai multe sms-uri, mai multi mega, mai multi … etc. Eu insa, sunt genul care nu vorbeste la telefon cu cineva decat daca e necesar (si prin asta inteleg inclusiv sa mai sun lumea sa vad ce mai face) si imi consum foarte rar (daca nu chiar deloc) sutele de minute pe care abonamentul meu le include deja.

Va intreb asadar (si am facut-o deja si in timpul convorbirilor cu operatorii respectivi): de ce as fi interesat de o astfel de oferta? Mie mi se pare ca e ca si cum un vanzator de pantofi mi-ar zice ca pentru x lei in plus imi da un pantof gratis. Gratis, gratis, dar ce sa fac cu el?

Instantaneu cu vin (VI)

Intinde mana spre geanta ce se apropie domol pe banda rulanta, aglomerata de alte bagaje ce isi cauta stapanul. Trage manerul telescopic si isi face loc prin multime lasand in urma doar suieratul fin lasat de rotile gentii. O prinde de mana pe tanara ce astepta langa el si isi pornesc pasii. Pe fundal se aude un anunt in italiana,  spus de o voce feminina, al carui mesaj il inteleg vag. Se indrepta spre usa ce se deschide ori de cate ori cineva se apropie de ea. Vad de partea cealalta a usii fete de oameni ce par sa caute din priviri ceva anume, insa niciuna din aceste fete nu le este cunoscuta.

Pe langa ei trec oameni in graba. Ici colo cate un om in uniforma, cu cate o cascheta,  anacronica parca, si cu insemnele deasupra cozorocului generos dimensionate, privesc sever prin multime.

Ajung in dreptul usii care se casca iar spre fetele curioase ce par sa priveasca toate pe cineva ce vine din urma lor. In plan secund cineva ridica o mana si le zambeste amical. Se inteleg din priviri asupra directiei in care trebuie sa o ia toti trei. Trec de zona aglomerata, isi dau mainile si se strang barbateste in brate.

Hai pe aici si da-mi mie bagajul, spuse barbatul in geaca de blug aratand spre unul din coridoarele lungi ale aeroportului.

Merg minute bune pana la sectorul unde ii astepta o masina de culoare inchisa, fara a schimba foarte multe vorbe. Masina goneste pret de aproape o ora pe un drum serpuit.

Ajung in fata unui bufet, tanarul se opreste si arunca o privire curioasa de jur imprejur vrand sa studieze parca locurile. Usa bufetului se deschide cu un sunet de clopotel si in usa apare chipul emotionat al unei femei.

Se strang in brate dupa care isi retrag oarecum capul pentru a se studia parca unul pe celalat.

Ai mai crescut parca, spuse femeia. Si parca ai si doua-trei fire albe.

Isi trece mana prin parul tuns scurt al tanarului. O imbratiseaza apoi la fel de emotionata si pe tanara care pana acum se uita tacuta catre ei.

Te asteptam aici? Intreaba barbatul in geaca de blug, in timp ce isi aprinde o tigara.

Da, tocmai ce terminasem, vin imediat.

Se urca cu totii in masina de culoare inchisa ce isi croieste acum drumul pe o sosea ingusta flancata de pini.

Nu merg mult si in zare se iveste un orasel rupt parca din alta lume sau, mai degraba, din filmele lui Fellini.

Masina merge incet pe aleile inguste, pavate cu piatra si opreste in fata unui imobil cu obloane verzi. Coboara cu totii, iau bagajele si urca scarile pana la primul etaj. Deschid usa de lemn masiv cu yala complicata si ajung intr-o camera ce se lumineaza imediat ce obloanele sunt si ele deschise.

Va e foame banuiesc, spuse femeia in timp ce isi leaga deja un sort in jurul braului. Sa stii ca te-am ascultat si am facut asa cum mi-ai zis: doar mancare italiana. N-ar trebui sa dureze foarte mult. Va e sete?

Un pahar de apa … da, spuse tanarul.

Doua, il dubleaza tanara.

Imediat, spuse femeia strigand din bucatarie.

Auzi? Vine omu’ din Romania pana aici si tu le dai apa? Spuse barbatul ce tocmai isi agata geaca de blug in cuier.

Se indrepta si el spre bucatarie de unde se intoarce cu patru pahare si o sticla de Chianti.

Ia spuneti, ce mai e pe acasa? Mama ce face?

Vin de Super Erou

Mi s-a parut haioasa propunerea lui Cristian Florea legata de modul in care ar arata un blog, al meu de exemplu, daca autorul lui ar fi un Super Erou. Am stat si m-am gandit si mi-am dat seama ca, in situatia mai sus mentionata, probabil ca, intre doua degustari alaturi de Daredevil (pentru care participarea la degustari in orb nu ar reprezenta nici o problema), v-as recomanda astfel de vinuri …

… si v-as zice sa va grabiti sa vi-l luati, pentru ca ar putea fi interzis.

Super Blogul tau cum ar arata?

Topul hypermarketurilor din Romania (in ale vinului)

Haide sa va zic mai bine, de la bun inceput, ca e vorba de un top al opiniei mele vis-a-vis de oferta de vinuri a marilor retaileri si a atentiei pe care o dau acestia vinului. Este vorba de un top personal, el neavand la baza nici un studiu elaborat sau vreun alt criteriu decat cel al impresiilor si parerilor mele personale, pe care de altfel le veti putea citi mai jos.

1. Real Hypermarket – Are o oferta bogata de vinuri de pe intreg mapamondul, e singurul hypermarchet (din cate stiu eu) dotat cu un Enomat (e adevarat ca nu toate locatiile au) si singurul in care din cand in cand mai poti zari un Somelier.

2. Carrefour Hypermarket – Exceleaza mai mult prin oferta de vinuri frantuzesti, cel putin interesanta in anumite locatii (ex: Baneasa)

3. Metro Cash&Carry – Au o oferta decenta de vinuri

4. Cora Hypermarket – Nu exceleaza, dar gasesti cateva vinuri din care poti alege

5. Kaufland – Nu mori de sete, dar te plictisesti repede daca mergi de 2-3 ori.

Nu, n-am uitat de alte lanturi de magazine (ex. Auchan), dar nu cred ca selectia din vreunul nementionat mai sus merita amintita . Daca voi aveti alta parere o astept cu interes.

 

Vrancea sta bine la vin, la blogging-ul de vin

Iertati-mi lipsa de modestie care a dus la scornirea titlului de mai sus. Ce m-a facut sa gandesc asta (desi recunosc ca nu eram foarte strain de acest aspect)? Ultimul numar al revistei Vinul.Ro.

Eu sunt vrancean, fac parte mai mult sau mai putin din ceea ce se numeste Blogosfera Vranceana vorba aia, si desi de la terminarea facultatii si pana acum stau mai mult prin capitala sunt in continuare atasat de locurile natale.

Imi amintesc ca la venirea in Bucuresti, faptul ca veneam din aceasta zona starnea adesea comenterii legate de potentialul viticol al Vrancei din partea profesorilor mei de la facultate. Eram oarecum mandru de chestia asta, desi eu am batut toata copilaria asfatul Focsanilor si am avut destul de putin contact cu via din zona.

In timp, am devenit pasionat de vin, citesc si, dupa cum vedeti mai am prostul obicei si sa scriu despre asta. Mandria mea locala s-a mai temperat putin, pentru ca am realizat nivelul la care se afla vinurile de aici. Poate ca lucrurile s-au schimbat in ultima vreme dar mai e mult pana departe.

Asa cum ziceam, am inceput sa scriu aceste randuri plecand de la ultimul numar Vinul.Ro, numar dedicat zonei din care provin si eu. Cifrele sunt oarecum triste: nici un vin punctat peste 85 de puncte, 42 de vinuri degustate cu media punctajelor de 70,2.

Apropos, in acest numar veti gasi recomandarea mea (Amarone Campolongo di Torbe 2003 Masi). Vreau sa recomand data viitoare un vin din Vrancea. Ce imi sugerati?