Category Archives: Ganduri

Topul vinurilor PunctulPeVin.Ro 2012

Asa cum va povesteam in urma cu un aproximativ 12, mi-am propus ca la finalul fiecarui an sa centralizez cumva vinurile incercate si sa alcatuiesc cateva clasamente (utile cred eu) in functie de culoarea si provenienta acestora (romanesti sau de peste hotare). Cu observatia ca in el au fost prinse doar vinurile despre care am scris in anul curent pe PuntulPeVin.Ro si nu toate cele incercate de mine si despre care am scris pentru alte site-uri, n-am sa va mai retin cu alte detalii cu privire la regulile si modul de alcatuire al acestor topuri, ci am sa va invit eventual sa cititi mai multe despre ele aici.

Ca noutate totusi, remarc aparitia unui nou clasament, acela al vinurilor Rose romanesti. Lucrul acesta vine ca o urmare fireasca a dezvoltarii si imbunatatirii acestui segmet. Despre acest lucru am mai amintit si eu (si alti colegi de-ai mei din blogosfera) cu alte ocazii, fie aici fie in recenziile zilnice de pe UnVinPeZi.Ro. De cealalta parte, rose-urile straine n-au fost  nici in acest an suficient de multe pentru a stabili un clasament similar si pentru ele.

Alte cateva observatii cu privire la topurile din acest an sunt legate de faptul ca, in mare, punctajele vinurilor ce au intrat in cercul select al listelor de mai jos au fost usor mai ridicate ca in anul trecut.

Nu in ultimul rand, remarc aparitia in clasamente a unor producatori precum Murfatlar, Jidvei sau chiar Vincon, lucru pe care cu un an in urma nu l-as fi crezut posibil, dar care si el vine ca un efect al reorientarii marilor producatori catre consumatorul de vin de calitate, aspect care si el a fost discutat si comentat aici in cateva randuri.

Inainte sa va prezint listele castigatorilor, dati-mi voie sa va multumesc ca ati citit si in 2012 PunctulPeVin.Ro. Sa ne vedem si la anul sanatosi!

Topul Vinurilor Rose Romanesti:

Locul 1: Fatum Rose 2011, Crama Atelier M1 (Murfatlar)

Locul 2: Roze Domeniul Coroanei Segarcea 2011, Domeniul Coroanei Segarcea

Locurile 3 -4: Lacerta Rose 2011, Lacerta Winery

Leat 6500 The Origin Rose 2011, Crama Atelier (Murfatlar)

Locurile 5 -6: Terra Romana Rose 2011, S.E.R.V.E

Faurar Rose 2011, Unicom Prod. (Davino)

Locul 7: Liliac Rose Merlot 2011, Crama Liliac

Locul 8: Sole Roze 2011, Cramele Recas

Locul 9: Rose Sable Noble 2011, Crama Atelier (Murfatlar)

Locul 10*: Davino Domaine Ceptura Rose 2011, Davino

Ceptura Rose 2011, Unicom Prod. (Davino)

Topul Vinurilor Albe Romanesti:

Locurile 1 – 2: Theia Chardonnay 2011, Cramele Halewood

Amprenta Muscat Ottonel 2011, Crama Atelier (Murfatlar)

Locurile 3 -4: Davino Domaine Ceptura Blanc 2009, Davino

Ambrosio Tamaioasa Romaneasca 2008, Vincon Vrancea

Locurile 5 – 8: Karakter Chardonnay 2011, Domeniile Sahateni – Aurelia Visinescu

Sole Chardonnay 2011, Cramele Recas

Sable Noble 2011, Crama Atelier (Murfatlar)

Chateau Valvis Chardonnay 2010, Domeniile Samburesti

Prince Stirbey Tamaioasa Romaneasca 2010 (sec), Agricola Stirbey

Locul 9: Maria Feteasca Alba 2010 Owner’s Choice, Jidvei

Locul 10*: Vitis Metamorfosis Sauvignon Blanc Feteasca Alba 2011, Cramele Halewood

Caloian Rhein Riesling 2011, Crama Oprisor

Arezan Cramposie 2011, Crama Atelier (Murfatlar)

Anima Chardonnay 2011, Domeniile Sahateni – Aurelia Visinescu

Topul Vinurilor Albe Internationale:

Locurile 1 – 2: Pinot Gris 2008 Hugel Tradition Alsace, Hugel (Franta)

Alteni di Brassicata 2009, Gaja (Italia)

Locul 3: Belondrade y Lurton Verdeja 2009 (Spania)

Locul 4: Saint Veran 2010, Joseph Drouhin (Franta)

Locurile 5 – 7: El Transistor Verdejo 2009, Telmo Rodriguez (Spania)

Condrieu 2009, E Guigal (Franta)

Thornicher Ritsch Auslese Riesling 1995, Geiben (Germania)

Locurile 8 – 10*: Balthasar Ress Hattenheimer Schutzenhaus Riesling Kabinett 2009 (Germania)

Viognier Eden Valley 2009, Yalumba (Australia)

Chardonnay 2008, Planeta (Italia)

Elenovo Chardonnay 2009, Eduardo Miroglio (Bulgaria)

Schloss Vollrads Riesling Erstes Gewachs 2005 (Germania)

Riesling Late Harvest 2010, F’Autor (Moldova)

Topul Vinurilor Rosii Romanesti:

Locurile 1 – 2: Hyperion 2006 Cabernet Sauvignon, Cramele Halewood

Lacerta Cuvee IX 2009, LacertA Winery

Locurile 3 – 4: LacertA Cabernet Sauvignon 2009, LacertA Winery

Primus 2008, Cramele Rotenberg

Locurile 5 – 8: Prince Matei 2008 Villa Zorilor, Vinarte

Prince Stirbey Novac 2009, Agricola Stirbey

Cuvee Uberland 2009, Cramele Recas

Purpura Valahica 2009, Davino

Locurile 9 – 10*: Cuvee Charlotte 2008, SERVE

Cantus Primus Cabernet Sauvignon 2008, Cramele Halewood

Prince Stirbey Cabernet Sauvignon 2003, Agricola Stirbey

Anima Cabernet Sauvignon 2007, Domeniile Sahateni – Aurelia Visinescu

Smerenie 2008, Crama Oprisor

Topul Vinurilor Rosii Internationale

Locul 1: Ornellaia 2008, Tenuta dell’Ornelaia (Italia)

Locul 2: Giramonte 2007, Tenuta di Castiglioni (Frescobaldi) (Italia)

Locurile 3 – 6: Blason D’Issan Margaux 2005 (Franta)

Bruna Rocca Barbaresco Coparossa 2008 (Italia)

Poliziano Vino Nobile di Montepulciano 2008 (Italia)

Chateauneuf-du-Pape Lucile Avril 2006 Domaine Durieu (Franta)

Locul 7: Nicolis Amarone della Valpolicella 2004 (Italia)

Locurile 8 – 10*: Syrah by Enira 2007, Bessa Valley (Bulgaria)

Costers del Gravet 2004 (Spania)

Oscar Tobia Reserva 2006 (Spania)

Colvecchio Syrah 2004, Castello Banfi (Italia)

Gigondas 2009, E. Guigal (Franta)

 

 

De ce vinul nu e ca berea. Si invers (Guest Post)

Amicul Chinezu imi promisese de ceva vreme o scriere despre cum se vede vinul prin ochii lui de chinez, dar si berea ca de, el e capul rautatilor pe Blog de Bere. Textul a sosit si il veti putea citi mai jos. Eu, in semn de recunostinta, o sa pregatesc in zilele ce urmeaza un text despre un vin din … China.

Sunt mare, mare fan de bere. Asa cum Alin e mare, mare fan de vin. Caci fiecare gasim in licoarea noastra acele frumuseti care ne fac sa o apreciem cum se cuvine si sa ne bucuram mai bine de viata. Caci daca ar fi sa zic doar intr-o sintagma ce inseamna berea pentru mine asta ar fi: bucurie de viata. 
Bun, dar ideea acestui text este sa vorbesc despre vin, nu despre bere. Si o sa fac acest lucru din perspectiva amatorului. Care bea vin doar din cand in cand si poate spune despre el doar ca e bun sau nu :)) Daca e sa aleg dintr-o masa de vinuri, clar il aleg pe cel rosu sec. Cu cat e mai sec, cu atat e mai bun pentru mine. In ceea ce priveste podgoriile, nu pot sa spun ca am una preferata. Stiu ca am inceput cu Recas in urma cu multi ani, apoi am trecut prin toate cate am gasit pe la noi (din curiozitate mai mult), iar mai nou, printr-un concurs de imprejurari, am mers mai mult pe Samburesti. Dar tin mine si acum gustul cuveeului Alexandru de la SERVE, care m-a incantat teribil. 

Mi-e greu să fac aprecieri altele decat imi place sau nu cand vorbesc despre vin. De altfel cam la fel scriu si despre bere, de fiecare data cand gust cate o bere noua. Scriu din perspectiva celui care aprecieaza berea si nu din perspectiva specialistului. Cred ca ajuta mai mult la popularizarea notiunii de bere. Pentru ca vorbesti omeneste unor oameni care sunt amatori si care ar putea intelege mai mult. Caci atunci cand alegi sa vorbesti doar specialistilor, acolo ramane, intre specialisti 🙂

Bun ca un vin vechi?

Auzim adesea spunandu-se despre anumite lucruri (stiu eu care?) ca sunt la fel de bune ca un vin vechi. Ne-am pus poate atunci  intrebarea: Cat de bun e totusi un vin vechi?

Greu de raspuns. De ce? Pentru ca nu orice vin vechi e si bun si pentru ca, daca ma intrebati pe mine, mai bun decat un vin vechi nu poate fi decat unul tanar, pentru simplul fapt ca cel nou are sanse destule (daca avem suficienta bunavointa cu el) sa ajunga si vechi, pe cand cel vechi (tot daca avem suficienta bunavointa) poate fi descris doar uneori ca baubil. Nimic mai simplu, nu?

Nu, nu e simplu deloc. V-am prevenit doar la inceputul discursului meu.

In primul rand, ca sa putem continua discutia noastra, trebuie sa cadem de acord ca vinul vechi nu e intotdeauna mai bun. In realitate el, vinul descrie pe parcursul vietii sale (stiu ca intuiti deja ce) o curba precum cea a lui Gauss. El este in crestere atunci cand este foarte tanar, va ajunge apoi sa se implineasca si sa exprime tot ce stie el mai bine pentru ca, spre final sa isi incepa coborarea pana cand se duce acolo unde se duc toate vinurile cand mor (probabil ca au si vinurile Raiul lor, nu?).

Veti fi tentati sa spuneti ca nu e nimic complicat in asta si ca puteti, de acum inainte, trai cu ideea ca vinul are un apogeu la care e de preferat sa avem prilejul sa il intalnim si sa-l scoatem la un pahar, ca inainte de el nu era neaparat un vin rau, dar ca ar fi putut spune mai multe si ca, dupa acesta, fara a fi nici acum neaparat rau, veti spune despre el ca ar fi fost ceva mai bunicel candva.

Partea complicata vine de la faptul ca linia curbei despre care va povesteam cateva secunde mai devreme nu este universal valabila pentru toate vinurile. Putem avea vinuri care ajung la apogeu inainte ca altele sa deschida bine ochii cum, la fel de bine, putem avea vinuri trecute de varsta maturitatii in timp ce altele, de aceiasi varsta, abia isi intra in forma. Stati! Am zis cam acelasi lucru, nu? Nu-i nimic! Ati prins voi ideea.

Ca sa putem intelege de unde pot veni aceste diferente, trebuie sa vorbim macar doua cuvinte despre invechirea vinului in general.

Ei bine, acest proces de invechire, poate fi sintetizat ca fiind nimic altceva decat un incet proces de oxidare. Nu trebuie sa uitati (sau sa aflati daca nu stiati) ca tot oxidarea este cea care transforma vinul intr-un lichid plictisitor si anost sau chiar in otet. E important asadar ca aceasta sa aibe loc cat mai lent si mai controlat cu putinta.

Atat in cazul vinurilor albe, cat si in cea a vinurilor rosii aciditatea joaca un rol important. Ea are practic rolul de conservator al vinului si mai cu seama al prospetimii acestuia. E important asadar ca vinul sa fie inzestrat cu suficienta aciditate pentru a avea o viata cat mai lunga.

V-am povestit despre evolutia culorii vinurilor odata cu inaintarea in varsta in cateva din episoadele video de la InVinoTV, desi acum episoadele nu mai sunt accesibile vizualizarii, n-am sa mai revin asupra acestui detaliu. V-am spus parca tot atunci si despre faptul ca un continut generos de zahar asigura si el premisele unei invechiri mai indelungate asa ca, nici asupra acestui aspect nu insist mai mult.

Un detaliu cel putin la fel de important ca cele mai devreme amintite este acela legat de intensitatea aromelor si a complexitatii vinului. De aici se naste intrebarea sau putem capata raspunsul la intrebarea daca vinul nostru are suficienta forta, arome si tanini ca sa merite a fi invechit. Este posibil sa ne intalnim cu vinuri rosii (de cele mai multe ori)  cu un  bagaj de tanini generos si cu suficient fruct care sa promita o invechire promitatoare. Sa nu fiti dezamagiti daca, odata cu trecerea anilor, acesta isi va atenua mult din fructuozitate caci ar putea castiga si dezvolta o serie de alte arome pe care doar un vin invechit le are. Sa nu va asteptati insa sa obtineti acest efect de la orice vin. Multe vinuri (unele chiar destul de scumpe) sunt facute anume pentru a fi baute tinere si ar fi pacat sa nu procedam astfel.

Ca sa complicam discutia in acest moment si mai mult, intervine in miezul problemei noastre si gustul fiecaruia. Exista persoane care apreciaza la un vin fructuozitate si este clar ca acestia si-ar dori sa se intalneasca cu el in prima perioada a vietii, cum exista fani ai buchetului complicat, greu dobandit dupa ce vinul petrece ani buni si nu in orice conditii, captiv in sticla.

Simt ca discutia o ia usor pe panta lucrurilor mai abstracte, mai putin palpabile asa ca, dati-mi voie sa sintetizez putin discutia noastra si sa va prezint un grafic pe care l-am facut pentru a facilita intelegerea evolutiei unora din cele mai cunoscute sortimente de vinuri.

Daca va intrebati de ce nu am adaugat in grafic nici un vin romanesc, am sa va raspund sec ca poate o voi face in viitorul apropiat. Trebuie sa stiti insa ca atunci imi va fi mult mai greu caci oferta de la noi e neuniforma si oarecum imprevizibila.

 

Al treilea pantof

Nu stiu daca titlul va spune ceva, asa ca dati-mi voie sa va explic ce am vrut sa zic prin el. Cred ca 99% din voi, cei care cititi aceste randuri, aveti (cel putin) un telefon mobil, si ca mare parte din voi aveti si un contract/abonament in acest sens cu unul din operatorii de pe piata locala de telefonie. Din cei care indeplinesc aceasta conditie, sunt sigur ca o mare parte a primit cel putin un telefon la un moment dat de la unul din operatorii de la compania de telefonie respectiva, prin care sa i se propuna modificarea conditiilor abonamentului.

Eu unul am primit destul de multe astfel de oferte. Intamplator (sau nu) niciuna din acestea nu includea un abonament mai ieftin decat cel pe care il am acum. Ele aveau fara nici un dubiu, mai multe minute, mai multe sms-uri, mai multi mega, mai multi … etc. Eu insa, sunt genul care nu vorbeste la telefon cu cineva decat daca e necesar (si prin asta inteleg inclusiv sa mai sun lumea sa vad ce mai face) si imi consum foarte rar (daca nu chiar deloc) sutele de minute pe care abonamentul meu le include deja.

Va intreb asadar (si am facut-o deja si in timpul convorbirilor cu operatorii respectivi): de ce as fi interesat de o astfel de oferta? Mie mi se pare ca e ca si cum un vanzator de pantofi mi-ar zice ca pentru x lei in plus imi da un pantof gratis. Gratis, gratis, dar ce sa fac cu el?

Instantaneu cu vin (VI)

Intinde mana spre geanta ce se apropie domol pe banda rulanta, aglomerata de alte bagaje ce isi cauta stapanul. Trage manerul telescopic si isi face loc prin multime lasand in urma doar suieratul fin lasat de rotile gentii. O prinde de mana pe tanara ce astepta langa el si isi pornesc pasii. Pe fundal se aude un anunt in italiana,  spus de o voce feminina, al carui mesaj il inteleg vag. Se indrepta spre usa ce se deschide ori de cate ori cineva se apropie de ea. Vad de partea cealalta a usii fete de oameni ce par sa caute din priviri ceva anume, insa niciuna din aceste fete nu le este cunoscuta.

Pe langa ei trec oameni in graba. Ici colo cate un om in uniforma, cu cate o cascheta,  anacronica parca, si cu insemnele deasupra cozorocului generos dimensionate, privesc sever prin multime.

Ajung in dreptul usii care se casca iar spre fetele curioase ce par sa priveasca toate pe cineva ce vine din urma lor. In plan secund cineva ridica o mana si le zambeste amical. Se inteleg din priviri asupra directiei in care trebuie sa o ia toti trei. Trec de zona aglomerata, isi dau mainile si se strang barbateste in brate.

Hai pe aici si da-mi mie bagajul, spuse barbatul in geaca de blug aratand spre unul din coridoarele lungi ale aeroportului.

Merg minute bune pana la sectorul unde ii astepta o masina de culoare inchisa, fara a schimba foarte multe vorbe. Masina goneste pret de aproape o ora pe un drum serpuit.

Ajung in fata unui bufet, tanarul se opreste si arunca o privire curioasa de jur imprejur vrand sa studieze parca locurile. Usa bufetului se deschide cu un sunet de clopotel si in usa apare chipul emotionat al unei femei.

Se strang in brate dupa care isi retrag oarecum capul pentru a se studia parca unul pe celalat.

Ai mai crescut parca, spuse femeia. Si parca ai si doua-trei fire albe.

Isi trece mana prin parul tuns scurt al tanarului. O imbratiseaza apoi la fel de emotionata si pe tanara care pana acum se uita tacuta catre ei.

Te asteptam aici? Intreaba barbatul in geaca de blug, in timp ce isi aprinde o tigara.

Da, tocmai ce terminasem, vin imediat.

Se urca cu totii in masina de culoare inchisa ce isi croieste acum drumul pe o sosea ingusta flancata de pini.

Nu merg mult si in zare se iveste un orasel rupt parca din alta lume sau, mai degraba, din filmele lui Fellini.

Masina merge incet pe aleile inguste, pavate cu piatra si opreste in fata unui imobil cu obloane verzi. Coboara cu totii, iau bagajele si urca scarile pana la primul etaj. Deschid usa de lemn masiv cu yala complicata si ajung intr-o camera ce se lumineaza imediat ce obloanele sunt si ele deschise.

Va e foame banuiesc, spuse femeia in timp ce isi leaga deja un sort in jurul braului. Sa stii ca te-am ascultat si am facut asa cum mi-ai zis: doar mancare italiana. N-ar trebui sa dureze foarte mult. Va e sete?

Un pahar de apa … da, spuse tanarul.

Doua, il dubleaza tanara.

Imediat, spuse femeia strigand din bucatarie.

Auzi? Vine omu’ din Romania pana aici si tu le dai apa? Spuse barbatul ce tocmai isi agata geaca de blug in cuier.

Se indrepta si el spre bucatarie de unde se intoarce cu patru pahare si o sticla de Chianti.

Ia spuneti, ce mai e pe acasa? Mama ce face?