Category Archives: Degustari

Degustare de grup – Chardonnay

Aseara ne-am strans aceiasi oameni, in aceiasi locatie ca si data trecuta pentru a ne continua demersul pentru o cunoastere mai buna si o imprietenire cu vinul.


Vreau sa aduc din nou multumiri gazdelor noastre Cesar si Doru care ne-au supravegheat sa nu derapam prea mult in aprecieri.

Noutatea de aceasta data o reprezinta evident soiul: Chardonnay. Ne-am propus ca cerintele sa fie aceleasi: monosoi de productie romaneasca.

Cum ne-am obisnuit deja unii cu altii si cu ideea de degustare de grup, am trecut la fapte, nu inainte insa de a ne asigura ca temperatura vinului este cea potrivita.

Degustarea a fost cat se poate de interesanta pentru mine. Am avut vinuri mai baricate sau mai proaspete, mai noi sau mai vechi si, evident, din mai multe podgorii. Daca o parte din vinuri sunt produse de vinificatori pe care i-am intalnit si la degustarea de Cabernet Sauvignon este mai degraba o pura intamplare. Pentru a lamuri lucrurile, vinurile sunt alese cat se poate de democratic, fiecare participant venind cu propunerea lui la tema stabilita. Poate sunt vinuri mai bune care nu sunt in lista noastra, dar nu ne-am propus sa inventariem vinurile de pe piata, ci doar sa invatam cate ceva impreuna. Din acest motiv ma vad nevoit sa repet ceea ce am spus cu ceva vreme in urma: vorbesc aici despre gusturile si preferintele mele si nu despre calitatile generale ale vinurilor degustate.

Vinurile au avut plusurile si minusurile lor (din nou tot despre preferinta personala e vorba). Unele au bifat mai multe puncte bune altele mai putine, dar nu a fost niciunul care sa-mi displaca total. Mi-a placut atat fructozitatea lui 3 Hectare sau prospetimea lui Terra Romana, cat si aroma (desi ceva cam dulce, poate de la alcool) din vinul celor de la Domeniile Franco-Romane. M-am salutat respectos cu Sole desi parca a fost cam zgarcit cu noi pentru un vin medaliat. Am savurat cu placere nuanta nici prea pronuntata nici de ignorat de barique din La Cetate, dar nu mi-a displacut nici rotunjimea de unt al vinului La Putere.

Cu toate astea, desi nu mi-a fost usor (mai ales in a doua jumatate a clasamentului) nu renunt la ideea topului.
Iata-l …

1. La Cetate Tezaur 2005 – Carl Reh
2. La Putere 2005 – Cramele Recas

3. Sole 2007 – Cramele Recas

4. 3 Hectare 2007 – Murfatlar

5. Chardonnay 2007 – Domeniile viticole Franco-Romane

6. Terra Romana 2008 – SERVE

Degustare de pahare

Cand pomenesti termenul degustare intr-un context ce are legatura cu viticultura, invariabil te gandesti ca personajul principal al unui astfel de eveniment este vinul.

Ei bine, pe 19 mai am participat la o degustare, organizata de Vinexpert, in care nu vreun vin sau vreun vinificator au fost in centrul atentiei ci un producator de pahare: Riedel.

Cu alte cuvinte, ce au vrut sa ne dovedeasca cei de la Riedel a fost faptul ca un vin baut dintr-un pahar creeat anume pentru un soi de vin este pus in valoare mult mai bine decat dintr-un alt pahar comun sau chiar un alt pahar al aceluiasi producator destinat unui alt fel de vin (pe cele de tip sonda le scot din start din discutie ca doar vorbim despre vin, nu?).

Magie sau auto-sugestie, va spun sincer ca uneori diferentele mi s-au parut cat se poate de evidente. Ce sta in spatele acestei teorii? Ei bine de la forma favorabila unui anume tip de arome si deschiderea paharului, care ne forteaza sa tinem buzele in mod diferit, sa inclinam mai mult sau mai putin capul si pana la suprafata si punctul de prim contact pe care il avem cu vinul, toate astea pot ajuta un vin sa fie descoperit cu adevarat.

Aveti dubii? E normal. Incercati acasa. Nu e nevoie decat de o sticla de vin si 2 pahare diferite.

S-au dat in spectacol sau s-au rusinat copilareste dupa caz (a se citi pahar) urmatoarele vinuri: AC Pouilly – Fume 2007 (Fournier Pere & Fils, Franta), Max Reserva Chardonnay 2006 (Vina Errazuriz, Casablanca Valley, Chile), Cellar Selection Pinot Noir 2007 (Villa Maria, Malborough, Noua Zeelanda) si Chateau Dauzac 2003 (Andre Lurton, AOC Margaux, Franta).

Degustare de grup – Cabernet Sauvignon

Aseara ne-am strans o mana de oameni (pe unii dintre ei ii puteti citi aici sau aici), toti prieteni ai vinului, pentru a organiza ceea ce noi am numit (fara a avea niciunul din noi pretentie de degustator profesionist) o degustare de grup. Cum ne dorim ca aceste intalniri sa devina o obisnuinta am decis ca fiecare sedinta sa aiba tema ei.

Ieri, de exemplu, a fost seara Cabernet Sauvignon. Conditiile esentiale pe care trebuiau sa le indeplineasca vinurile degustate fiind acelea de a fi monosoi din acesti struguri si sa fie de productie interna.

Au participat la degustare vinuri din podgorii diferite, de la Recas la Murfatlar sau de la Segarcea la Dealu Mare.

Ar fi destule de spus despre vinuri sau detalii de adaugat. Pe unele mi le amintesc foarte bine, pe altele le-am buchisit pe fisele de degustare corespunzatoare fiecarui vin.

Desi, dupa cum am mai zis, nu am pretentia ca ma pricep foarte tare, mi-am permis chiar sa fac si un clasament personal. Mentionez ca acesta nu este un clasament care sa releve calitatile vinurilor, ci este mai degraba un clasament al preferintelor mele. Sper sa adun si parerile celorlalti participanti si poate fac si un clasament ceva mai general. Pana atunci insa iata ordinea aleasa de mine:

1. La Cetate 2007 – Carl Reh
2. Prince Stirbey 2006 – Agricola Stirbey
3. Recas 2005 – Cramele Recas
4. Divin 2006 – Fontana di Vini
5. Domeniul Coroanei 2007 – Domeniul Coroanei Segarcea
6. Arezan 2005 – Murfatlar

As mai aduga faptul ca o influenta mai mult sau mai putin importanta asupra oridinii din clasament ar putea fi datorata si modului de pastrare a vinurilor in magazine si deasemenea ca in alcatuirea clasamentului nu am tinut cont de pretul de vanzare al vinurilor ce au facut obiectul acestei degustari.

Nu in ultimul rand, trebuie sa multumesc gazdelor noastre de la Restaurantul Ginger (site-ul e in lucru), care ne-au gazduit cu amabilitate. Ba mai mult, va recomand daca aveti drum prin zona Podului Grant sa faceti o vizita. Mancarea e pe toate gusturile, iar in ceea ce priveste vinurile, inarmati-va cu rabdare, pentru ca va va trebui muuult timp pana sa va hotarati ce vin sa comandati din lunga lista pe care restaurantul v-o pune la dispozitie.

Nota: Publicat deasemenea si aici.

Despre ciocolata si vin

Locul

Suparat ca nu am putut ajunge la ultimele doua degustari despre care vorbise Cezar pe blogul lui, atunci cand am aflat despre degustarea de ciocolata si vin organizata astazi (26 februarie) la Grano (de data asta la o ora potrivita programului meu si la cativa pasi de birou) mi-am luat inima in dinti si m-am prezentat la locul faptei. Desi initial am fost putin intimidat de faptul ca nu cunosteam pe nimeni, am fost placut surprins de deschiderea oamenilor alaturi de care am participat si mai ales de bucuria si entuziasmul cu care gazda Giulio de la Grano pe de-o parte si Diana Albu pe de alta parte ne-au intampinat.

Ciocolata

Despre ciocolata eram tentat sa spun ca le-am vazut si gustat pe toate. Cei care ma cunosc ma stiu ca dusman al ciocolatei pentru ca aceasta dispare subit cand eu ma aflu langa ea si ca foarte rar imi rezista vreo tableta neterminata. Am mancat de-a lungul timpului de la clasica ciocolata cu lapte pana la sortimente mai exotice cu ardei iute, anason sau mai stiu eu ce bauturi, cu etichete din cele mai diverse, de la clasicul lapte care se revarsa din abundenta sau binecunoscuta vaca mov si pana la etichete cu avioane si vapoare. Cu toate astea n-am crezut ca papilele mele gustative ar putea fi atat de surprinse si debusolate (in sensul bun) de combinatiile pe care cei de la Zotter le produc. Am gustat in seara asta de la ciocolata cu ananas si caju pana la ciocolata cu mazare (da ati citit bine) sau ciocolata cu cartofi dulci. Si asta ca sa enumar doar cateva sortimente. O nebunie!

Vinul

Despre vinuri ce ar fi de zis? Cum era de asteptat, avand in vedere locatia, au fost italiene. Unul sicilian Piano Maltese Bianco produs de Tenuta Rapitala, un vin alb proaspat si fructat, cu un nas elegant.

Produs din aceleasi soiuri ca si Amarone della Valpolicella (despre care v-am povestit putin cu ceva vreme in urma), cel de-al doilea vin mi-a placut cu adevarat. De fapt, complex, corpolent, dar suplu ca textura si cu un retrogust persistent ce aminteste de fructele de padure coapte, Valpolicella Classico Superiore – Corte Colombara produs de Galtarossa nu prea are cum sa nu-ti placa.