Albele din umbra (degustare de grup)

Simt nevoia sa incep prin a justifica putin titlul de mai sus. Nu e foarte greu de intuit totusi. Ne-am propus pur si simplu ca in aceasta intalnire sa incercam cateva vinuri albe facute din soiuri care se bucura de mai putina notorietate decat suratele lor gen Sauvignon Blanc sau Chardonnay.Dupa cum veti putea vedea mai jos ne-am atins scopul, asta desi printre vinurile degustate s-a strecurat si un Chardonnay, fapt care nu ne-a deranja insa prea mult.

Vinurile serii au fost urmatoarele …

Tamari Reserva 2008 – Torrontes (13.5% alc. La Rioja – Argentina): Un vin exotic al carui nas neexagerat de puternic trimite catre tine parfumuri citrice si usor florale; Gura este proaspata, intens aromata, are si ea aceleasi trimiteri placute catre fructele exotice (lamaie si portocala), dar si ceva piersica si miere; aciditatea ridicata se simte pana in finalul lung si primavaratec.

Domaine St. Paul 2006 – Viogner (13.5% alc. Prod. Charles Thomas, Franta): Culoare aurie intensa; nasul este destul de dificil si usor greoi; gust nu foarte complicat, in care poti simti aluzii discrete catre florile de tei si pepene galben; spre final simturile se opresc o clipa pe o nota de sambure de caisa; final destul de scurt.

Mosse – Les Bonnes Blanches – 2006 – Chenin Blanc (13.5% alc. Anjou – Franta): Culoarea inchisa tradeaza caracterul oxidativ; nas tare, greoi, usor spirtos; confirmarea caracterului oxidativ nu se lasa asteptata mult si devine evidenta odata ce gusti vinul; este insa posibil ca intentia vinficatorului sa fi fost aceea de a obtine un vin de o asemenea maniera; vinul este corpolent, iar aromele cele mai evidente sunt cele de lemn si vanilie (oarecum in exces), in plan secund se simte si o usoara nota de miez de paine proasopata.

Le Volpare – Soave Classico 2006 – Garganega (12% alc. prod. Tommasi Viticoltori, Italia): Vinul are un nas fin, prospat si usor ierbos; fiind un vin demisec, baut intr-un astfel de context, zaharul este primul care iese in evidenta, dar asta il si face sa para si mai corpolent; notele din gust amintesc de florile de musetel; finalul este proaspat, floral.

Terroja de Sabate i Coca 2007 – Xarel-lo (13% alc. Castellroig, Spania): Un vin extraordinar despre a carui varianta din 2006 v-am povestit acum ceva vreme aici; nas elegant si incitant ce poarta un dialog ciudat cu tine; are inca de la debut profilul unui vin pe care fie nu il placi fie il adori; aciditate ridicata; gura iti este inundata de arome curate de ananas, grepfruit, dar si note mai complicate;, greu de interpretat; are un usor iz de tutun si discrete note untoase ce aduc putin cu fructul de avocado bine copt; final armonios, curat desenat; bine echilibrat.

Nyakas – Budai Chardonnay 2007 (13.5%, Ungaria): Un vin medliat cu aur la Chardonnay du Monde un 2009; culoare aurie; nas floral ce imi aminteste de florile pe care in copilarie le numeam Mana maicii Domnului; Atac puternic, sustinut de arome de mar copt, vanilie si parfum de dulceata de caise; placut si echilibrat; un vin al carui forta se simte pe tot parcursul degustarii; final puternic vanilat, dar si usor dulceag.

Un clasament al preferintelor mele ar arata cam asa:

1. Terroja de Sabate i Coca 2007
2. Nyakas – Budai Chardonnay 2007
3. Tamari Reserva 2008 – Torrontes
4. Le Volpare – Soave Classico 2006
5. Mosse – Les Bonnes Blanches – 2006
6. Domaine St. Paul 2006 – Viogner