Category Archives: Champagne

Ce este sampania. Exemple si contraexemple.

Ce este si ce nu este o sampanie. Exemple si contraexemple.

Asa ma gandisem initial sa denumesc articolul dedicat celei mai recente intalniri avuta cu ceilalti fani ai vinului bun, organizata la Ginger.

Ce este o sampanie? pare o intrebare simpla. Sunt sigur ca majoritatea cititorilor mei stiu sa faca diferenta intre o sampanie si un alt vin spumos, dar si intre un spumos si un spumant, de exemplu. Nu imi dorec sa ii plictisesc pe cei care sunt familiarizati cu terminologiile mai devreme amintite. E pacat totusi sa nu profit de ocazie si sa nu incerc sa le explic si celorlati cate putin despre minunatele vinuri cu bule; asta ca sa auzim mai putin expresii de genul am baut o sampanie italiana sau imi place sampania de fructe de padure.

Nu mi-am propus sa fac o lucrare stiintifica si de aceea este foarte posibil, ca in randurile urmatoare, sa omit  neintentionat anumite aspecte, esentiale din punctul unora de vedere. De aceea, ii rog pe cei care au ceva de adaugat in acest sens sa o faca prin comentarii. Sa incepem totusi.

Unde se face?

In ciuda parerii generale cum ca sampania se poate face in multe zone (chiar la Panciu de exemplu), ea este produsa in mod exclusiv in zona Champagne din Franta (ca de asta se si numeste asa, nu?). Majoritatea tarilor interzic folosirea denumirii Champagne pentru orice alte vinuri care nu provin din respectiva zona, numele in sine fiind unul reglementat si protejat prin legile dedicate denumirilor de origine controlata.

Din ce se face?

Si aici vorbim despre restrictii atunci cand vine vorba de strugurii folositi la obtinerea sampaniei. Ea se poate produce din unul, doua sau toate cele trei soiuri mentionate in continuare: Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meunier. Primul din cele trei este un soi alb, in timp ce celelalte doua sunt soiuri de struguri rosii. Cand sampania e obtinuta exclusiv din Chardonnay, putem spune ca avem in fata un blanc de blancs, iar cand ea este obtinuta din unul din celelate doua sau dintr-o combinatie a acestora, vom bea un blanc de noirs. Sampania Rose se obtine fie prin metode similare obtinerii vinului rose linistit, fie prin adugarea ulterioara a unei cantitati mici de vin obtinut din Pinot.

Cum se face?

La acest capitol nu vreau sa insist foarte mult. Vreau totusi sa retineti ca, in cazul sampaniei, vorbim despre o a doua fermentatie ce are loc in sticla si ca bulele sunt obtinute in mod natural. Exista bauturi, in care efectul de efervescenta este obtinut prin adaos ulterior de dioxid de carbon (cam ca in cazul sifonului ca sa zic asa) si cam asta ar fi diferenta intre un vin spumant (cum e sampania) si unul spumos, cel din urma fiind un produs inferior primului. Chiar daca metoda obtinerii sampaniei este in general numita metoda champenoise, sa nu credeti ca aceasta este folosita exclusiv in zona Champagne. Din ratiuni ce tin, din nou de reglementarile denumirilor de origine controlata, pe multe bauturi obtinute prin acelasi procedeu, vom regasi mentiunea ca au fost obtinute prin metoda traditionala sau clasica.

Bun! Cu acest minim bagaj de informatii, atat cei care nu cunosteau aceste aspecte, cat si ceilalti pot continua (de la egal la egal) lectura in continuare. Voi continua prin a va prezenta ce vinuri am incercat in episodul dedicat … atentie, nu sampaniei si bauturilor cu bule, dar si parerile si punctajele mele poersonale.

Exemple si contraexemple

1. Edoardo Miroglio Blanc de Blancs Brut 2009 (Bulgaria): Auriu, stralucitor, emana note de coaja de paine si grapefruit; are o perlatie domoala si un gust lejer si agreabil. (83 puncte)

Observatie: Conform celor discutate mai sus, avem de-a face cu un spumant obtinut din Chardonnay, prin metoda champenoise. Acesta nu este insa o sampanie, fiind un vin produs in alt areal decat Champagne.

edoardo_blanc 2. Astoria Valdobbiadene Prosecco Superiore DOCG Millesimato ‘012 Extra Brut (Italia): Culoare transparenta, perlatie abundenta si persistenta; nasul este inzestrat cu nuante florale, destul de evidente, dar si cu izuri de piersica; gustul aminteste de mar ionatan si salcam si are sustinerea evidenta a unui rest, destul de generos, de zahar. (81 puncte)

Observatie: In cazul acestui vin avem de-a face cu mai multe caracteristici ce nu il califica ca fiind sampanie. Daca in cazul sampaniei va povesteam ca a doua fermentatie are loc in sticla, aici vorbim despre o a doua fermentatie produsa in tancuri de inox. Cel mai la indemana argument insa este acela al obtinerii lui dintr-un alt soi decat cele trei premise in cazul sampaniei frantuzesti, Prosecco fiind obtinut din soiul Glera.Prosecc_DOCG_Astoria_Cuvee tenuta

3. Cremant d’Alsace Brut 2009 Les Faitieres (Franta): Culoarea are o usoara patina argintie; din pahar evadeaza note elegante de flori albe, mar si para; gura are arome suave si o perlatie fina si placuta; discret, dar interesant. (84 puncte)

Observatie:  Chiar daca este un produs frantuzesc si este obtinut prin metoda folosita in Champagne, acest spumant provine din alt areal si este obtinut din alte soiuri decat o sampanie clasica.

les_faitieres_cremant

4. Balthasar Ress Blanc de Noirs Brut 2004 (Germania): E auriu, dar nu isi arata varsta; chiar daca nasul are note stinse de miere, iar gura nu are o intensitate aromatica deosebita; aromele sunt de calitate si amintesc de biscuite, para, dar mai ales de ananas, fiind oarecum exotic. (86 puncte)

Observatie: E obtinut din Pinot Noir, dar e facut in Germania. e lesne de inteles ca nici aceasta nu e o sampanie.

ress2004

5. Lanson Champagne Rose Brut (Franta): Culoare frumoasa, nuante orange; are o perlatie densa, puternica, cu bule fine; nasul e foarte interesant subtil si secretos; are un echilibru frumos si prospetime din plin; nuante ce amintesc de fragi si mandarina. (85 puncte)

Observatie: Chiar daca nu avem un vintage, un lucru e clar: aceasta e o sampanie autentica.

lanson

 

4 ani de degustari si intalniri cu oameni faini

Luna aceasta, s-au implinit 4 ani de cand am demarat sirul intalnirilor tematice de la Restaurantul Ginger. Din acest motiv, alaturi de ceilalti membrii fondatori (Mihnea, Dana si Mihai, Radu), de Doru Pencea (reprezentant al gazdei noastre), dar si de alti membrii mai vechi (Ghendaie Bobeica) sau mai noi (Sorin) ai grupului, ne-am hotarat sa ne intalnim fara sa stabilim o tema anume, ci sa ne lasam mai mult sau mai putin prada inspiratiei de moment al fiecaruia.

Am degustat cateva vinuri foarte interesante, din fericire fara nici o surpriza neplacuta, pe care vi le voi prezenta in randurile urmatoare.

Taittinger Cuvee Prestige Brut: Se prezinta in pahar auriu si cu perlatie densa; emana note proaspete de mar si de para, dar si note ceva mai discrete, florale; gustul e destul de intens si se remarca prin note de flori de cais, dar si prin absenta senzatiilor alcoolice. (87 puncte)

taittinger_prestigeChateauneuf-du-Pape 2003, E. Guigal: Are note caramizii; Nasul imprastie nuante de trufe, piele, rosie uscata la soare dar si un discret iz iodat; gura nu este una foarte intensa, dar e inzestrata cu arome interesante de cireasa, ridie si putin eucalipt. (88 puncte)

cdp_guigal

St. Henri Shiraz 2002, Penfolds:  Este un shiraz ce contine un mic adaos de caberner, rubiniu, in al carui nas se identivica atat note sangvinice, cat si izuri de piper si violeta; aciditatea e destul de ridicata; aromele sunt dominate de trimiteri catre visina, dar se simt si ceva nuante vegetale; taninuri ferme. (90 puncte)

sthenri

Chateau Haut-Bailly 1981, Grand Cru Classe, Leognan-Graves: Culoare ciocolatie; emana parfumuri ce te trimit cu gandul la lemn ars; taninurile aplatizate de vreme; sustinut de nuante iodate, izuri de ierburi aromate si pruna uscata; o experienta interesanta pentru amatorii de vinuri mature. (85 puncte)

haut-bailly

Solaia 2002, Antinori: Chiar daca 2002 nu a fost un an stralucit in Toscana, cupajul de Cabernet Sauvognon si Cabernet Franc al casei Antinori s-a prezentat onorabil; are culoarea visinei putrede si parfumuri de pruna si cireasa, dar si dicrete izuri florale; e bine echilibrat si are taninuri ferme; gura are trimiteri pamantoase; este ca o antiteza interesanta intre notele masive pamantoase si izurile discrete, florale. (92 puncte)

solaia

Palissero Barbaresco 2004 Vanotu: Nuante visinii stralucitoare; e un vin intrigant, ce debuteaza printrun amestec de note de asfalt proaspat si visina; aciditate ridicata; arome de lemn lacuit, rodie, visina si maces; e un vin foarte taninos; intepaturi pasagere cu iz de capsuna. (88 puncte)

palisseroChateau Canon La Gaffeliere 1998, Saint-Emilion Grand Cru Classe: Colorat grena, intens; Eminte inca din pahar chemari puternice ce trimit cu gandul la scortisoara, tutun, piele si piper; este echilibrat si pune stapanire pe toata gura cu arome de lem dulce, menta, dulceata de cirese amare; finish-ul e lung si ascunde trimiteri catre cuisoare. (93 puncte)

canon-la-gaffeliere

Domaine Hubert and Heidi Hausherr Gewurztraminer 2005: Un vin auriu, stralucitor; nasul naste timiteri catre lychee, miere si ardei gras; gura e bogata si amesteca nuantele de gutuie, cu cele de miere, mango si trandafir; un vin veritabil de desert. (86 puncte)

Intalnire cu vinuri si branzeturi

Desi intalnirea despre care urmeaza sa va povestesc face parte din ciclul degustarilor de grup cu care v-ati obisnuit poate, veti observa ca, de aceasta data, evenimentul n-a avut ca singur scop evaluarea si degustarea unor vinuri. La propunerea lui Mihnea, ne-am gandit ca ar fi interesant ca, cel putin de aceasta data, sa acordam atentie asocierii vinurilor cu branzetruri.

Faptul ca vinul este insotit, nu de putine ori, cu astfel de gustari nu reprezinta o noutate pentru nimeni, dar este acest lucru doar un cliseu sau vorbim de o simbioza fericita intre vinuri si branza? Sunt vinurile rosii asocierea cea mai buna pentru astfel de alimente sau este si cazul vinurilor albe?

Fara a ne propune anume sa raspundem la toate aceste intrebari, ne-am hotarat deci sa alcatuim un meniu cat mai variat, atat in ceea ce priveste vinurile, dar si branzeturile, pentru a studia problema ceva mai in detaliu.

Pentru ca toate astea trebuiau totusi  traduse cumva, tot la propunerea lui Mihnea, am stabilit degustarea celor 6 vinuri alaturi de 5 branzeturi, urmand ca fiecare combinatie sa fie punctata pe o scara de la 1 la 5, unde 1 = groaznic, iar 5 = memorabil.

Ce a iesit veti putea vedea mai jos. Dati-mi voie totusi sa va prezint mai intai vinurile:

  • Champagne Taittinger a Reims Reserve Brut
  • Fournier Perre & Fils – Sancerre – Les Belles Vignes 2009
  • Haugherr Vin d’Alsace – Gewurtztraminer 2005
  • Col D’Orcia – Rosso Di Montalcino 2007
  • Enira Reserva 2006
  • Gratiesti Nectar – Milestii Mici 1986

Gusturile mele si regulile jocului au dat nastere la urmatoarele scoruri:

Concluziile, pe care le puteti dealtfel trage si singuri, sunt acelea ca, cel putin eu unul raman fidel opiniei invechite (?) ca branzeturile par a merge mai bine cu vinurile rosii, asta in ciuda ultimelor tendinte ce par sa fie totusi  in favoarea celor albe cand vine vorba de astfel de combinatii.

Fara ca acest lucru sa insemne ca a fost cel mai bun vin al serii, pentru ca nu asta a fost oricum scopul acestui experiment, vinul cel mai prietenos a fost Enira Reserva 2006, in timp ce in cazul branzeturilor, rolul de joker a fost jucat de Chevre du Poitou. Cele mai reusite combinatii fiind totusi: Sancerre – Chevre du Poitou, Gewurztaminer – Livarot, Rosso di Montalcino – Roquefort si Rosso di Montalcino – Parmegiano (oarecum de asteptat).

Voi de care parte a baricadei sunteti?

Bule cu stil marca Taittinger

Am fost invitat saptamana asta la evenimentul ce a marcat lansarea Taittinger in Romania, un nume cunoscut atunci cand vine vorba de Champagne.

Desigur nu trebuie sa va mai spun ca atmosfera a fost una speciala. Pana la urma despre asta e vorba cand e vorba de sampanie, nu? Despre glamour si lux.

N-am sa insist prea mult nici asupra celor cinci sortimente pe care am avut ocazia sa le degust. Daca aveti curiozitatea, puteti citi mai multe despre Taitanger pe site-ul producatorului, iar despre eveniment, a scris deja Vali aici.

Am sa impartasesc insa cu voi un lucru marunt, care insa mie mi-a ramas in minte (binenteles pe langa gustul si efervescenta sampaniilor incercate). E vorba despre logo-ul inscriptionat pe paharele din care am degustat faimoasele bule, despre un Johnnie Walker feminin daca vreti, in realitate, copia redusa a uneia din reclamele pe care Taittiger le-a folosit de-a lungul timpului sa-si promoveze produsele…