Category Archives: Alsacia

Ce este sampania. Exemple si contraexemple.

Ce este si ce nu este o sampanie. Exemple si contraexemple.

Asa ma gandisem initial sa denumesc articolul dedicat celei mai recente intalniri avuta cu ceilalti fani ai vinului bun, organizata la Ginger.

Ce este o sampanie? pare o intrebare simpla. Sunt sigur ca majoritatea cititorilor mei stiu sa faca diferenta intre o sampanie si un alt vin spumos, dar si intre un spumos si un spumant, de exemplu. Nu imi dorec sa ii plictisesc pe cei care sunt familiarizati cu terminologiile mai devreme amintite. E pacat totusi sa nu profit de ocazie si sa nu incerc sa le explic si celorlati cate putin despre minunatele vinuri cu bule; asta ca sa auzim mai putin expresii de genul am baut o sampanie italiana sau imi place sampania de fructe de padure.

Nu mi-am propus sa fac o lucrare stiintifica si de aceea este foarte posibil, ca in randurile urmatoare, sa omit  neintentionat anumite aspecte, esentiale din punctul unora de vedere. De aceea, ii rog pe cei care au ceva de adaugat in acest sens sa o faca prin comentarii. Sa incepem totusi.

Unde se face?

In ciuda parerii generale cum ca sampania se poate face in multe zone (chiar la Panciu de exemplu), ea este produsa in mod exclusiv in zona Champagne din Franta (ca de asta se si numeste asa, nu?). Majoritatea tarilor interzic folosirea denumirii Champagne pentru orice alte vinuri care nu provin din respectiva zona, numele in sine fiind unul reglementat si protejat prin legile dedicate denumirilor de origine controlata.

Din ce se face?

Si aici vorbim despre restrictii atunci cand vine vorba de strugurii folositi la obtinerea sampaniei. Ea se poate produce din unul, doua sau toate cele trei soiuri mentionate in continuare: Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meunier. Primul din cele trei este un soi alb, in timp ce celelalte doua sunt soiuri de struguri rosii. Cand sampania e obtinuta exclusiv din Chardonnay, putem spune ca avem in fata un blanc de blancs, iar cand ea este obtinuta din unul din celelate doua sau dintr-o combinatie a acestora, vom bea un blanc de noirs. Sampania Rose se obtine fie prin metode similare obtinerii vinului rose linistit, fie prin adugarea ulterioara a unei cantitati mici de vin obtinut din Pinot.

Cum se face?

La acest capitol nu vreau sa insist foarte mult. Vreau totusi sa retineti ca, in cazul sampaniei, vorbim despre o a doua fermentatie ce are loc in sticla si ca bulele sunt obtinute in mod natural. Exista bauturi, in care efectul de efervescenta este obtinut prin adaos ulterior de dioxid de carbon (cam ca in cazul sifonului ca sa zic asa) si cam asta ar fi diferenta intre un vin spumant (cum e sampania) si unul spumos, cel din urma fiind un produs inferior primului. Chiar daca metoda obtinerii sampaniei este in general numita metoda champenoise, sa nu credeti ca aceasta este folosita exclusiv in zona Champagne. Din ratiuni ce tin, din nou de reglementarile denumirilor de origine controlata, pe multe bauturi obtinute prin acelasi procedeu, vom regasi mentiunea ca au fost obtinute prin metoda traditionala sau clasica.

Bun! Cu acest minim bagaj de informatii, atat cei care nu cunosteau aceste aspecte, cat si ceilalti pot continua (de la egal la egal) lectura in continuare. Voi continua prin a va prezenta ce vinuri am incercat in episodul dedicat … atentie, nu sampaniei si bauturilor cu bule, dar si parerile si punctajele mele poersonale.

Exemple si contraexemple

1. Edoardo Miroglio Blanc de Blancs Brut 2009 (Bulgaria): Auriu, stralucitor, emana note de coaja de paine si grapefruit; are o perlatie domoala si un gust lejer si agreabil. (83 puncte)

Observatie: Conform celor discutate mai sus, avem de-a face cu un spumant obtinut din Chardonnay, prin metoda champenoise. Acesta nu este insa o sampanie, fiind un vin produs in alt areal decat Champagne.

edoardo_blanc 2. Astoria Valdobbiadene Prosecco Superiore DOCG Millesimato ‘012 Extra Brut (Italia): Culoare transparenta, perlatie abundenta si persistenta; nasul este inzestrat cu nuante florale, destul de evidente, dar si cu izuri de piersica; gustul aminteste de mar ionatan si salcam si are sustinerea evidenta a unui rest, destul de generos, de zahar. (81 puncte)

Observatie: In cazul acestui vin avem de-a face cu mai multe caracteristici ce nu il califica ca fiind sampanie. Daca in cazul sampaniei va povesteam ca a doua fermentatie are loc in sticla, aici vorbim despre o a doua fermentatie produsa in tancuri de inox. Cel mai la indemana argument insa este acela al obtinerii lui dintr-un alt soi decat cele trei premise in cazul sampaniei frantuzesti, Prosecco fiind obtinut din soiul Glera.Prosecc_DOCG_Astoria_Cuvee tenuta

3. Cremant d’Alsace Brut 2009 Les Faitieres (Franta): Culoarea are o usoara patina argintie; din pahar evadeaza note elegante de flori albe, mar si para; gura are arome suave si o perlatie fina si placuta; discret, dar interesant. (84 puncte)

Observatie:  Chiar daca este un produs frantuzesc si este obtinut prin metoda folosita in Champagne, acest spumant provine din alt areal si este obtinut din alte soiuri decat o sampanie clasica.

les_faitieres_cremant

4. Balthasar Ress Blanc de Noirs Brut 2004 (Germania): E auriu, dar nu isi arata varsta; chiar daca nasul are note stinse de miere, iar gura nu are o intensitate aromatica deosebita; aromele sunt de calitate si amintesc de biscuite, para, dar mai ales de ananas, fiind oarecum exotic. (86 puncte)

Observatie: E obtinut din Pinot Noir, dar e facut in Germania. e lesne de inteles ca nici aceasta nu e o sampanie.

ress2004

5. Lanson Champagne Rose Brut (Franta): Culoare frumoasa, nuante orange; are o perlatie densa, puternica, cu bule fine; nasul e foarte interesant subtil si secretos; are un echilibru frumos si prospetime din plin; nuante ce amintesc de fragi si mandarina. (85 puncte)

Observatie: Chiar daca nu avem un vintage, un lucru e clar: aceasta e o sampanie autentica.

lanson

 

Les Faitieres Riesling 2009 – Orschwiller

Articolul de astazi este dedicat unui Riesling alsacian, auriu, cu un nas usor greoi initial, ce trebuie lasat putin sa se dezmeticeasca.  Musca din tipicitatea de soi atat la miros cat si la gust. In gura e moderat in arome si inzestrat cu o aciditate domoala. Apar note de piersica alba asternute peste un fundament usor amarui. Nu pare a fi genul de Riesling care sa mai evolueze prin invechire mai lunga decat cea pe care a suportat-o pana acum. (78 puncte)

Les Faitieres – Pinot Gris 2010

Ultima data cand v-am vorbit depre un Pinot Gris 100%,  tot la un vin din Alsacia faceam referire. Lucrul asta nu e deloc intamplator. Nicaieri pe glob acest soi nu se simte si nu se exprima mai bine ca in Alsacia.

O sa incep sa va vorbesc despre acest vin prin a va spune ca poate fi comandat direct de pe acest blog accesand sectiunea cumpara online.

Revenind la detaliile organoleptice, trebuie sa va spun ca Pinot-ul nostru e proaspat si tineresc si inalta parfumuri citrice. Gustul e dulceag, dar mai putin dulceag decat ai crede dupa ce aflii cate grame de zahar are. Asta se datoreaza echilibrului bun intre zahar – aciditate, dar  si aromelor fresh de mar verde si lamaie. Finalul e unul mediu si o idee efervescent. (83 puncte)

Pinot Gris 2008 Hugel Tradition Alsace

Faptul ca in sticla despre care va voi vorbi se gaseste un frumos exemplar alsacian era de asteptat dupa numele inscris pe eticheta – Hugel, o familie a carei istorie in ale vinului porneste inca din 1639.

Vorbim despre Alsacia, vorbim deci despre un vin alb, in cazul nostru un Pinot Gris din 2008, un vin proaspat din cale-afara, care intampina inca din nas cu o abundeta de arome. Initial vinul pare preponderent mieros, nu trece mult si, asa cum ziceam, descoperi laolalta note de citrice, piersica si mango. Gura e plina si frumos structurata. Avem fruct, avem aciditate, avem alcool, toate intr-un echilibru ce merita remarcat. Aromele de fruct copt (banana si papaya) lasa din cand in cand sa razbata vagi trimiteri minerale ce amintesc de originea acestui vin. (88 puncte)