Category Archives: 2004

Marbore 2004 – Bodega Pirineos

Ca si vinul despre care am scris anterior si cel despre care va povestesc astazi vine din zona Somontano.

Marbore 2004 este un vin obtinut din Tempranillo, Cabernet Sauvignon, Moristel si Parraleta, cu un buchet expresiv, caruia ii prieste o decantare generoasa. Notele initiale de lemn si vanilie, se domolesc si se iau la intrecere cu nuante elegante de violeta, eucalip si condiment. Corpolenta si structura tanica il fac sa para un vin inca tanar. (89 punte)

marbore

Ce este sampania. Exemple si contraexemple.

Ce este si ce nu este o sampanie. Exemple si contraexemple.

Asa ma gandisem initial sa denumesc articolul dedicat celei mai recente intalniri avuta cu ceilalti fani ai vinului bun, organizata la Ginger.

Ce este o sampanie? pare o intrebare simpla. Sunt sigur ca majoritatea cititorilor mei stiu sa faca diferenta intre o sampanie si un alt vin spumos, dar si intre un spumos si un spumant, de exemplu. Nu imi dorec sa ii plictisesc pe cei care sunt familiarizati cu terminologiile mai devreme amintite. E pacat totusi sa nu profit de ocazie si sa nu incerc sa le explic si celorlati cate putin despre minunatele vinuri cu bule; asta ca sa auzim mai putin expresii de genul am baut o sampanie italiana sau imi place sampania de fructe de padure.

Nu mi-am propus sa fac o lucrare stiintifica si de aceea este foarte posibil, ca in randurile urmatoare, sa omit  neintentionat anumite aspecte, esentiale din punctul unora de vedere. De aceea, ii rog pe cei care au ceva de adaugat in acest sens sa o faca prin comentarii. Sa incepem totusi.

Unde se face?

In ciuda parerii generale cum ca sampania se poate face in multe zone (chiar la Panciu de exemplu), ea este produsa in mod exclusiv in zona Champagne din Franta (ca de asta se si numeste asa, nu?). Majoritatea tarilor interzic folosirea denumirii Champagne pentru orice alte vinuri care nu provin din respectiva zona, numele in sine fiind unul reglementat si protejat prin legile dedicate denumirilor de origine controlata.

Din ce se face?

Si aici vorbim despre restrictii atunci cand vine vorba de strugurii folositi la obtinerea sampaniei. Ea se poate produce din unul, doua sau toate cele trei soiuri mentionate in continuare: Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meunier. Primul din cele trei este un soi alb, in timp ce celelalte doua sunt soiuri de struguri rosii. Cand sampania e obtinuta exclusiv din Chardonnay, putem spune ca avem in fata un blanc de blancs, iar cand ea este obtinuta din unul din celelate doua sau dintr-o combinatie a acestora, vom bea un blanc de noirs. Sampania Rose se obtine fie prin metode similare obtinerii vinului rose linistit, fie prin adugarea ulterioara a unei cantitati mici de vin obtinut din Pinot.

Cum se face?

La acest capitol nu vreau sa insist foarte mult. Vreau totusi sa retineti ca, in cazul sampaniei, vorbim despre o a doua fermentatie ce are loc in sticla si ca bulele sunt obtinute in mod natural. Exista bauturi, in care efectul de efervescenta este obtinut prin adaos ulterior de dioxid de carbon (cam ca in cazul sifonului ca sa zic asa) si cam asta ar fi diferenta intre un vin spumant (cum e sampania) si unul spumos, cel din urma fiind un produs inferior primului. Chiar daca metoda obtinerii sampaniei este in general numita metoda champenoise, sa nu credeti ca aceasta este folosita exclusiv in zona Champagne. Din ratiuni ce tin, din nou de reglementarile denumirilor de origine controlata, pe multe bauturi obtinute prin acelasi procedeu, vom regasi mentiunea ca au fost obtinute prin metoda traditionala sau clasica.

Bun! Cu acest minim bagaj de informatii, atat cei care nu cunosteau aceste aspecte, cat si ceilalti pot continua (de la egal la egal) lectura in continuare. Voi continua prin a va prezenta ce vinuri am incercat in episodul dedicat … atentie, nu sampaniei si bauturilor cu bule, dar si parerile si punctajele mele poersonale.

Exemple si contraexemple

1. Edoardo Miroglio Blanc de Blancs Brut 2009 (Bulgaria): Auriu, stralucitor, emana note de coaja de paine si grapefruit; are o perlatie domoala si un gust lejer si agreabil. (83 puncte)

Observatie: Conform celor discutate mai sus, avem de-a face cu un spumant obtinut din Chardonnay, prin metoda champenoise. Acesta nu este insa o sampanie, fiind un vin produs in alt areal decat Champagne.

edoardo_blanc 2. Astoria Valdobbiadene Prosecco Superiore DOCG Millesimato ‘012 Extra Brut (Italia): Culoare transparenta, perlatie abundenta si persistenta; nasul este inzestrat cu nuante florale, destul de evidente, dar si cu izuri de piersica; gustul aminteste de mar ionatan si salcam si are sustinerea evidenta a unui rest, destul de generos, de zahar. (81 puncte)

Observatie: In cazul acestui vin avem de-a face cu mai multe caracteristici ce nu il califica ca fiind sampanie. Daca in cazul sampaniei va povesteam ca a doua fermentatie are loc in sticla, aici vorbim despre o a doua fermentatie produsa in tancuri de inox. Cel mai la indemana argument insa este acela al obtinerii lui dintr-un alt soi decat cele trei premise in cazul sampaniei frantuzesti, Prosecco fiind obtinut din soiul Glera.Prosecc_DOCG_Astoria_Cuvee tenuta

3. Cremant d’Alsace Brut 2009 Les Faitieres (Franta): Culoarea are o usoara patina argintie; din pahar evadeaza note elegante de flori albe, mar si para; gura are arome suave si o perlatie fina si placuta; discret, dar interesant. (84 puncte)

Observatie:  Chiar daca este un produs frantuzesc si este obtinut prin metoda folosita in Champagne, acest spumant provine din alt areal si este obtinut din alte soiuri decat o sampanie clasica.

les_faitieres_cremant

4. Balthasar Ress Blanc de Noirs Brut 2004 (Germania): E auriu, dar nu isi arata varsta; chiar daca nasul are note stinse de miere, iar gura nu are o intensitate aromatica deosebita; aromele sunt de calitate si amintesc de biscuite, para, dar mai ales de ananas, fiind oarecum exotic. (86 puncte)

Observatie: E obtinut din Pinot Noir, dar e facut in Germania. e lesne de inteles ca nici aceasta nu e o sampanie.

ress2004

5. Lanson Champagne Rose Brut (Franta): Culoare frumoasa, nuante orange; are o perlatie densa, puternica, cu bule fine; nasul e foarte interesant subtil si secretos; are un echilibru frumos si prospetime din plin; nuante ce amintesc de fragi si mandarina. (85 puncte)

Observatie: Chiar daca nu avem un vintage, un lucru e clar: aceasta e o sampanie autentica.

lanson

 

4 ani de degustari si intalniri cu oameni faini

Luna aceasta, s-au implinit 4 ani de cand am demarat sirul intalnirilor tematice de la Restaurantul Ginger. Din acest motiv, alaturi de ceilalti membrii fondatori (Mihnea, Dana si Mihai, Radu), de Doru Pencea (reprezentant al gazdei noastre), dar si de alti membrii mai vechi (Ghendaie Bobeica) sau mai noi (Sorin) ai grupului, ne-am hotarat sa ne intalnim fara sa stabilim o tema anume, ci sa ne lasam mai mult sau mai putin prada inspiratiei de moment al fiecaruia.

Am degustat cateva vinuri foarte interesante, din fericire fara nici o surpriza neplacuta, pe care vi le voi prezenta in randurile urmatoare.

Taittinger Cuvee Prestige Brut: Se prezinta in pahar auriu si cu perlatie densa; emana note proaspete de mar si de para, dar si note ceva mai discrete, florale; gustul e destul de intens si se remarca prin note de flori de cais, dar si prin absenta senzatiilor alcoolice. (87 puncte)

taittinger_prestigeChateauneuf-du-Pape 2003, E. Guigal: Are note caramizii; Nasul imprastie nuante de trufe, piele, rosie uscata la soare dar si un discret iz iodat; gura nu este una foarte intensa, dar e inzestrata cu arome interesante de cireasa, ridie si putin eucalipt. (88 puncte)

cdp_guigal

St. Henri Shiraz 2002, Penfolds:  Este un shiraz ce contine un mic adaos de caberner, rubiniu, in al carui nas se identivica atat note sangvinice, cat si izuri de piper si violeta; aciditatea e destul de ridicata; aromele sunt dominate de trimiteri catre visina, dar se simt si ceva nuante vegetale; taninuri ferme. (90 puncte)

sthenri

Chateau Haut-Bailly 1981, Grand Cru Classe, Leognan-Graves: Culoare ciocolatie; emana parfumuri ce te trimit cu gandul la lemn ars; taninurile aplatizate de vreme; sustinut de nuante iodate, izuri de ierburi aromate si pruna uscata; o experienta interesanta pentru amatorii de vinuri mature. (85 puncte)

haut-bailly

Solaia 2002, Antinori: Chiar daca 2002 nu a fost un an stralucit in Toscana, cupajul de Cabernet Sauvognon si Cabernet Franc al casei Antinori s-a prezentat onorabil; are culoarea visinei putrede si parfumuri de pruna si cireasa, dar si dicrete izuri florale; e bine echilibrat si are taninuri ferme; gura are trimiteri pamantoase; este ca o antiteza interesanta intre notele masive pamantoase si izurile discrete, florale. (92 puncte)

solaia

Palissero Barbaresco 2004 Vanotu: Nuante visinii stralucitoare; e un vin intrigant, ce debuteaza printrun amestec de note de asfalt proaspat si visina; aciditate ridicata; arome de lemn lacuit, rodie, visina si maces; e un vin foarte taninos; intepaturi pasagere cu iz de capsuna. (88 puncte)

palisseroChateau Canon La Gaffeliere 1998, Saint-Emilion Grand Cru Classe: Colorat grena, intens; Eminte inca din pahar chemari puternice ce trimit cu gandul la scortisoara, tutun, piele si piper; este echilibrat si pune stapanire pe toata gura cu arome de lem dulce, menta, dulceata de cirese amare; finish-ul e lung si ascunde trimiteri catre cuisoare. (93 puncte)

canon-la-gaffeliere

Domaine Hubert and Heidi Hausherr Gewurztraminer 2005: Un vin auriu, stralucitor; nasul naste timiteri catre lychee, miere si ardei gras; gura e bogata si amesteca nuantele de gutuie, cu cele de miere, mango si trandafir; un vin veritabil de desert. (86 puncte)

Despre vinuri vrancene, cu bloggeri vranceni

De obicei, vizitele mele la diversi producatori de vin au fost facute in grupuri in care majoritatea persoanelor fac parte din presa sau din zona de online dedicata acestei nise. In weekend, am facut  o vizita in cu totul alta companie. Este vorba de o parte a membrilor Blogosferei Vrancene. Vizita a avut loc, cum poate va asteptati, la cateva puncte de lucru a celui mai mare producator de vinuri din zona: Vincon Vrancea. Nu doar pentru colegii mei din acest grup, aceasta vizita a reprezentat o premiera, ci si pentru mine. O data pentru ca, pe langa vinuri, am vizitat si Crama Paradis, adica locul unde se odihnesc inainte sa iasa pe piata vinarsurile Jad sau Miorita, dar si pentru ca, in vizitele mele de pana acum, nu reusisem sa ajung la niciunul din producatorii din judetul in care m-am nascut.

Pentru ca v-am pomenit deja de Crama Paradis, poate cea mai mare rezerva de distilate din Sud-Estul Europei, trebuie sa va spun ca acesta a fost doar punctul de plecare al vizitei noastre. Inainte sa trec in revista celelalte obiective, am sa remarc mai intai calitatile vinarsului Jad (35 de ani), o licoare ce impresioneaza prin complexitate si prin eleganta aromelor, pe care evit totusi sa o punctez, tocmai pentru ca pana acum am facut acest lucru exclusiv pentru vinuri.

Vizita a continuat cu un popas la Beciul Domnesc, un obiectiv din patrimoniul UNESCO, construit pe vremea domniei lui Stefan cel Mare, care merita vizitat fie ca esti sau nu amator de vinuri, si s-a incheiat cu o parcurgere a celor mai reprezentative game, la una din sectiile Vincon din Odobesti.

Despre vizita in sine, au scris deja o parte din participanti asa ca, va invit sa intrati la unul din urmatoarele link-uri sa cititi si alte impresii: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 ,9 ,10 (ordinea fiind una intamplatoare). Eu am sa fac in continuare ce stiu eu mai bine, nu inainte insa sa va prezint cateva imagini facute de fotograful Adrian Fluture.

Am degustat:

Beciul Domnesc Sarba 2012: Nas initial sulfuros, se deschide in nuante simple de migdala si trandafir; gustul usor amarui, scoate in evidenta pe final discrete trimiteri florale. (74 puncte)

Ambrosio Muscat Ottonel 2012:  Ca orice Muscat isi face simtita prezenta imediat prin parfumul sau intens; culoarea are ceva nuante verzui; gustul alatura nuantelor florale, parfum de gutui. (80-81 puncte)

Rose Verite 2012: este un rose obtinut din Cabernet Sauvignon de culoarea somonului; debutul este usor floral; parcursul e unul prietenos si adaposteste in el nuante proaspete de fragi si mar (bot de iepure). (81 puncte)

Ambrosio Feteasca Neagra 2008: Feteasca din gama Ambrosio a evoluat pozitiv si usor surprinzator de la ultima mea intalnire cu ea; da semne de o tipicitate buna, fiind inzestrata cu arome evidente de pruna si dulceata de cirese, dar si cu o structura moale, blanda; finalul este mediu spre lung. (83-84 puncte)

Casa Vrancea 1949 Cabernet Sauvignon 2004:  Culoare nu foarte intensa; are un evident buchet de sticla; parfumul sau evolueaza in nuante de ciocolata amaruie; gura este directa si lipsita de complexitate. (77 puncte)

Beciul Domnesc Special Reserve Busioaca de Bohotin 2012: (inca neetichetat) Emana parfum de dulceata de trandafir; gustul este generos si aduce aminte de aromele de mango si piersica; alcoolul e bine integrat si se ascunde in spatele aromelor intense; final lung. (82 puncte)

Tamaioasa Romaneasca 1989 Pietroasele, Vinoteca: Culoare aurie, intensa, menisc pronuntat; nas complex, initial dominat de izuri de mango si dulceata de gutui, evolueaza apoi in nuante de tei, miere si ceara de albine; continutul de zahar e generos, dar perfect integrat; are un postgust cu iz discret de ananas; un vin cu o tipicitate de remarcat. (86 puncte)

Degustare de grup: Rioja

Cand auzi de Tempranillo, de Garnacha, de Mazuela si de Graciano, vrei nu vrei, te gandesti la Rioja. Astea au fost de fapt, pe scurt, ingredientele de succes ale celei mai recente intalniri tematice. Am degustat urmatoarele vinuri:

Palacios Remondo – La Montesa 2009: Culoare stralucitoare, nu foarte intensa; Nasul e dominat de note de fructe rosii, e intens aromat; trimiteri discrete catre lemn lacuit; gura e ceva mai domoala si mai cuminte; se simt izuri elegante de capsuna si cirese de mai. (86 puncte)

palacios_remondo

Muga Seleccion Especial Reserva 2006: Rubiniu; lasa lacrimi pronuntate pe pahar; nas foarte elegant, ce impleteste parfumuri de vanilie, lemn dulce si mure; in gura e echilibrat si rotunjit; emana arome de tabac, condimente si zambila; final lung. (88 puncte)

Muga-ReservaVinedos del Contino Reserva 2006: Nu foarte intens colorat in nuante rubinii; nasul emana izuri de zambila si lemn lacuit; taninurile sunt inca sprintene; are o corpolenta buna, dar nu exceleaza prin complexitate aromatica; se simt ceva trimiteri catre visina, lemn si scortisoara. (84 puncte)

contino-reservaDinastia Vivanco Reserva 2005: Caramiziu; nasul e dominat de izuri de caramel, coacaze si dulceata; taninurile sunt ferme, dar vinul ramane totusi unul catifelat; aromatic, da dovada de complexitate si pune stapanire rapid pe papilele gustative prin aromele puternice de cacao, ciocolata neagra si pruna uscata; final mediu spre lung. (90 puncte)

dinastia-vivanco-reservaCVNE Imperial Reserva 2005: Intens colorat; tine pe tot parcursul un balans bun intre notele de fruct si cele de lemn; se simt izuri de dude, dulceata de cirese si prune coapte; in gura, e frumos rotunjit, revin trimiterile catre pruna si se combina cu izurile de lemn dulce si nes (pe final). (87 puncte)

cvne_imperial_reservaVina Ardanza Rioja Alta Reserva 2004: Culoare usor diluata; nasul contopeste parfumurile de lemn dulce cu cele de cirese negre, vanilie si cozonac; aciditatea e inca ridicata; e suficent de profund si stilat; se simte un discret iz iodat. (91 puncte)

vina-ardanzaLuis Canas Reserva 2005: Colorat intens; se imprieteneste repede cu nuantele de caramel, scortisoara si cacao; in gura, e corpolent si usor picant; evolueaza in nuante de nuci prajite si putin mohor; lemnul e prezent, dar bine integrat. (92 puncte)

Luis-Canas-ReservaVina Tondonia Reserva 2001: Nas usor retinut, se trezeste prin trimiteri catre vanilie si ciocolata; gura e domoala si insira cu eleganta arome de scortisoara, piele si tamaie; finalul revine cu trimiteri catre visina si esenta de rom; aciditate ridicata. (88 puncte)

tondonia